Lukașenko, dator vândut lui Putin: nu mai poate plăti gazul rusesc. Detaliul costisitor din contractul Gazprom

Belarusul nu poate plăti gazul rusesc din cauza întăririi artificiale a cursului de schimb al rublei. Președintele Alexander Lukașenko a trecut voluntar la plata gazelor naturale în ruble rusești, dar acum nu își poate îndeplini obligațiile, relatează Nasha Niva.

Conform contractului cu Gazprom, Belarusul ar trebuit să plătească 128 de dolari la mia de metri cubi de gaz. Acesta este un preț bun, de aproximativ patru ori mai mic față de prețul gazelor din alte țări.

„Totuși, Minskul a căzut într-o capcană pe care și-a pus-o singur. Din motive politice, administrația belarusă a cerut de multă vreme o tranziție la plățile de energie în ruble rusești. Însă Rusia a decis să ridice artificial rubla atât față de dolar, cât și față de euro și față de rubla din Belarus”, se arată în comunicat.

Acum, cotația este de 56 de ruble per dolar. Însă Minskul nu face plăți la cursul de schimb curent: toate tranșele se plătesc la nivelul primeia, aceasta este politica Gazprom.

Pe 3 iunie, Consiliul UE a finalizat procedura de aprobare a celui de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Sancțiunile includ o abandonare treptată a importurilor UE de petrol rusesc.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #plati #Belarus #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.