Curg finanțele de la bugetul de stat pentru partide! Socialiștii se scaldă în bani. 1,6 mil. de lei nu i-au declarat

În anul 2021, 18 partide politice din Republica Moldova nu au raportat cheltuieli de aproximativ 4 milioane de lei. Dintre acestea, cele mai multe au fost estimate pentru Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) – 42%, Partidul Politic Șor (PPȘ) – 31%, Partidul Acasă Construim Europa (PACE) – 9% și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – 6%, arată raportul de monitorizare Promo-LEX „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova.

Potrivit RAPORTULUI, cheltuielile estimate drept neraportate ar fi fost utilizate pentru remunerarea muncii (50%), locațiunea sediilor (18%), organizarea evenimentelor publice (17%), materiale promoționale și de presă (10%) și deplasări în țară și peste hotare (4%). Comparativ cu anul 2020, se constată o diminuare a cheltuielilor neraportate, care au fost estimate la 8,5 milioane de lei.

O altă constatare Promo-LEX se referă la veniturile partidelor politice. Comparativ cu perioadele anterioare, se atestă o creștere alarmantă a dependenței financiare a partidelor politice de subvențiile din bugetul de stat și o scăderea semnificativă a susținerii directe de către cetățeni. Astfel, in 2021, partidele politice și-au finanțat activitatea în proporție de 70% din alocațiile bugetului de stat (70%), donațiile financiare (23%), cotizațiile de membru de partid (3%) și altele (4%). În total, veniturile acumulate de 33 partide politice au constituit aproximativ 47 milioane de lei, dintre care 90% au fost raportate de 8 formațiuni și doar 10% – de celelalte 25 partide. Cele mai multe venituri au fost raportate de PAS – 25%, PSRM – 19% și PN – 12%.

În opinia Promo-LEX, partidele politice trebuie să depună eforturi mai mari pentru colectarea cotizațiilor și donațiilor, fapt ce ar responsabiliza membrii de partid și ar motiva implicarea financiară a cetățenilor în activitatea partidelor, prin efectuarea informată și benevolă a donațiilor.

Aceasta se impune si mai pregnant în condițiile în care, în ultimii doi ani, numărul membrilor de partid s-a dublat: de la 152.640 în anul 2019, la 304.713 în 2021 (inclusiv, datorită creșterii numărului de partide înregistrate de la 46, în 2019 – la 55, în 2021), pe când ponderea cotizațiilor și a donațiilor, din contra, a scăzut. Mai mult chiar, în situația în care prevederile statutare ale partidelor obligă achitarea cotizațiilor de membru, se pare că în unele cazuri, însăși liderii partidelor nu-și onorează obligația de plată a cotizațiilor. În 2021, cei mai mulți membri de partid au fost declarați de PPȘ (74.777 de membri), PACE (20.000 de membri), PSRM (15.399 de membri), PPPDA (14.000 de membri) și PAS (12.648 de membri).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#partide #cheltuieli #finanțare #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.