Germania a făcut un pas mai spre raţionalizarea gazului după o scădere drastică a livrărilor din Rusia şi a afirmat că decizia Moscovei de a transforma exporturile de energie într-o “armă” a aruncat cea mai mare economie europeană într-o “criză a gazului”, conform Financial Times.
Berlinul a declanşat a doua etapă a planului său naţional de urgenţă pentru gaze, la nouă zile după ce Rusia a redus cu 60% aprovizionarea cu gaze prin conducta Nord Stream 1, pe sub Marea Baltică.
“Ne aflăm într-o criză a gazelor”, a declarat Robert Habeck, ministrul economiei. “De acum încolo, gazul este o marfă rară”.
El a spus că preţurile sunt deja ridicate, dar germanii ar trebui să fie pregătiţi pentru noi creşteri. “Acest lucru va avea un efect asupra producţiei industriale şi va cântări puternic asupra consumatorilor”, a spus Habeck. “Este un şoc extern”. Gazul a fost folosit “ca o armă împotriva Germaniei”, a adăugat el.
Trecerea la a doua etapă a planului semnalează faptul că autorităţile văd o “deteriorare substanţială a situaţiei aprovizionării cu gaze”, dar una căreia piaţa îi poate face faţă fără a recurge la “măsuri care nu se bazează pe piaţă”.
Aceasta înseamnă că a doua etapă a planului privind gazele naturale nu va duce la raţionalizarea gazului pentru companiile industriale sau consumatori, dar declanşarea celui de-al treilea nivel de “urgenţă” da. Habeck a declarat că raţionalizarea “nu ar trebui să se întâmple”, dar “bineînţeles că nu o pot exclude”.
De asemenea, guvernul a anunţat că nu va activa o lege care ar fi permis companiilor energetice să rezilieze contractele cu clienţii şi să ceară preţuri mai mari, după ce industria a făcut presiuni împotriva acestei măsuri.
Preţul european angro al gazelor naturale, au crescut joi dimineaţă cu 4,7% şi a ajuns la 132,25 euro pe megawatt/oră.
Habeck a făcut apel la germani să îşi reducă consumul de gaze. “Va trebui să facem cu toţii un efort, dar o putem face, în solidaritate unii cu alţii”. El a declarat că guvernul ia măsuri de urgenţă, cum ar fi scoaterea din rezervă a centralelor pe cărbune. “Este dureros, deoarece centralele electrice pe cărbune sunt pur şi simplu otravă pentru climă”, a spus Habeck, care este un ecologist.
În prezent, instalaţiile de stocare a gazelor din Germania sunt pline în proporţie de 58%, mai mult decât în această perioadă a anului trecut, dar Habeck a declarat că, dacă livrările de gaze vor rămâne la nivelul actual, Germania nu îşi va atinge obiectivul de a ajunge la o capacitate de stocare de 90% până în decembrie, dacă nu se iau măsuri suplimentare.
Importatorii de gaze sunt forţaţi să compenseze deficitul de gaze furnizate prin Nord Stream 1 prin cumpărarea de gaze de pe piaţa spot la preţuri mult mai mari.
Habeck a vorbit cu doar câteva zile înainte ca Gazprom, gigantul rus al gazelor, să efectueze întreţinerea anuală a Nord Stream 1, o acţiune care va duce la oprirea furnizării prin conductă.
Oficialii sunt îngrijoraţi de faptul că Gazprom ar putea opri complet livrările de gaze în timp ce NS1 este închis pentru reparaţii. “Situaţia aprovizionării este destul de strânsă şi fără ca NS1 să fie închisă”, a declarat unul dintre ei.
Carsten Rolle de la BDI, confederaţia de afaceri din Germania, a declarat că, în perioadele anterioare de întreţinere programată a NS1, Gazprom a compensat deficitul prin trimiterea către Germania a mai mult gaz prin Ucraina sau prin conducta Yamal-Europe, prin Polonia.
“Dar există îngrijorarea că nu vor face acest lucru în acest an”, a spus el. “Deja au redus fluxurile prin NS1 cu 60% şi nu au compensat prin creşterea fluxurilor prin alte conducte.”
Markus Krebber, directorul executiv al companiei energetice germane RWE, a declarat că este “foarte clar” că decizia de a reduce fluxurile de gaze a fost “politică”, “deoarece nu numai gazul care vine prin Nord Stream 1 este sub volumele contractate, ci şi prin alte conducte”.
Rolle a declarat că Gazprom ar putea, de asemenea, să folosească întreţinerea planificată pe NS1 “ca pretext pentru a opri livrările de gaz pentru mult mai mult timp, invocând diverse motive tehnice”.
“Care este garanţia că, la sfârşitul perioadei de mentenanţă, va fi reluată furnizarea de gaz?”, a declarat James Waddell, analist la Energy Aspects.
Rusia continuă să pună întreruperea aprovizionării pe seama întârzierilor în ceea ce priveşte returnarea turbinelor Siemens Energy folosite la o staţie de comprimare a gazoductului NS1. Siemens Energy spune că sancţiunile canadiene împotriva Rusiei o împiedică să returneze echipamentul tehnic vital de la o fabrică din Montreal.
“Ce alte motive pot exista?” a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în faţa jurnaliştilor, potrivit Interfax. “Turbina trebuie să fie pusă la loc, iar ei nu fac asta. Colegii noştri germani cunosc extrem de bine întregul ciclu tehnologic de service al gazoductului. Aceasta funcţionează perfect şi fără defecţiuni de mulţi ani”, a declarat Peskov.
Rusia a negat că ar exista motive politice în spatele întreruperilor în aprovizionare, a adăugat el.
Până în prezent, reducerea fluxurilor prin NS1 a avut un impact tangibil redus asupra aprovizionării Germaniei, deoarece consumul de gaze în timpul verii reprezintă doar un sfert sau o cincime din volumul din zilele reci de iarnă. Dar are un efect serios asupra eforturilor de umplere a instalaţiilor de stocare a gazelor înaintea sezonului de iarnă.
“Dacă nu reuşim să umplem depozitele de gaze până în toamnă, vom începe rapid să ne confruntăm cu o criză de gaze”, a declarat Jörg Rothermel, şeful departamentului de energie din cadrul Asociaţiei Industriei Chimice din Germania, iar “Bundesnetzagentur (autoritatea federală de reglementare în domeniul energiei) va trebui să înceapă să emită ordine pentru ca societăţile să îşi reducă consumul de gaz sau chiar să oprească unele instalaţii de producţie.”
