G7 golește cufărul de război a lui Putin. Interzice importul de aur rusesc

Preşedintele american Joe Biden şi omologii săi din G7 vor conveni asupra unei interdicţii de import de aur nou din Rusia, în contextul în care vor extinde sancţiunile împotriva Moscovei pentru războiul său împotriva Ucrainei, a declarat sâmbătă pentru Reuters o sursă familiarizată cu acest subiect, scrie Bloomberg.

Statele Unite au mobilizat lumea pentru a impune Rusiei costuri economice rapide şi semnificative pentru a-i refuza preşedintelui Vladimir Putin veniturile de care are nevoie pentru a-şi finanţa războiul din Ucraina.

Potrivit sursei, Departamentul de Trezorerie al SUA va emite marţi o hotărâre de interzicere a importului de aur nou în SUA, într-o măsură menită să izoleze şi mai mult Rusia de economia mondială prin împiedicarea participării sale pe piaţa aurului.

Departamentul Trezoreriei SUA a refuzat să comenteze.

Sancţiunile occidentale împotriva Rusiei nu au vizat direct transporturile comerciale de aur, dar multe bănci, transportatori şi rafinării au încetat să mai tranzacţioneze cu metalul rusesc după începerea conflictului din Ucraina.

Aurul este un activ crucial pentru banca centrală rusă, care s-a confruntat cu restricţii de acces la unele dintre activele sale deţinute în străinătate din cauza sancţiunilor occidentale.

Acţiunile minerilor ruşi de aur tranzacţionate în străinătate s-au prăbuşit în acest an, pe fondul dificultăţilor, inclusiv în ceea ce priveşte vânzarea de aur şi rambursarea împrumuturilor către băncile sancţionate.

Rusia produce în jur de 10% din aurul extras la nivel mondial în fiecare an. Deţinerile sale de aur s-au triplat de când a anexat Crimeea în 2014.

Interzicerea importului de aur rusesc ar fi cea mai recentă dintre mai multe plutoane de sancţiuni care vizează Moscova de la invazia sa din 24 februarie în Ucraina, care a făcut mii de morţi sau răniţi.

De când a început ceea ce numeşte o operaţiune specială de demilitarizare a Ucrainei, Rusia a bombardat oraşe până la dărâmături şi au fost găsite cadavre de civili în oraşele în care forţele sale s-au retras. Aceasta neagă că a vizat civili şi spune, fără dovezi, că semnele de atrocităţi au fost înscenate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#aur rusesc #G7 #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.