Premierul milionar! Alexandru Munteanu își declară peste 1 milion de dolari în investiții și averi în trei țări

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, numit în funcție la 1 noiembrie 2025, și-a publicat declarația de avere pentru anul 2024, document care arată un portofoliu financiar extrem de complex, cu investiții semnificative în SUA, Ucraina și România și proprietăți imobiliare în trei state.

Conform declarației, Munteanu nu a avut venituri salariale în Republica Moldova anul trecut, însă a obținut câștiguri substanțiale din activități de gestiune și investiții peste hotare. Cea mai mare parte a veniturilor provine din I Capital Partners din Ucraina, unde a acumulat 246.831 USD, la care se adaugă 1.976 USD depuneri financiare prin Robinhood Securities în SUA și 16.194 UAH salariu în calitate de director al reprezentanței companiei în Ucraina. Din România, Munteanu a raportat 6.218 RON din activitatea firmei LaliaFlower SRL, cu mențiunea că profitul a rămas pentru dezvoltare.

Premierul declară o serie de proprietăți imobiliare: două terenuri agricole în Republica Moldova, ambele de câte 0,06 hectare, un apartament de 70,5 metri pătrați în Chișinău, primit prin donație, un apartament de 136 de metri pătrați în România, achiziționat în 2023 pentru 677.000 de euro, precum și o casă de locuit de 470 de metri pătrați în Ucraina, evaluată la peste 2,8 milioane UAH. Documentul arată că premierul nu deține autoturisme sau alte bunuri mobile de valoare.

Munteanu păstrează bani în conturi bancare din patru țări: România, Ucraina, Italia, SUA și Republica Moldova. Suma totală a soldurilor declarate depășește echivalentul a 110.000 de euro, incluzând, printre altele, 38.877 EUR în conturi din România, peste 79.547 UAH și 3.150 USD în Ucraina, 2.000 EUR în Italia, 4.300 USD în SUA și aproximativ 35.000 EUR în Moldova.

Premierul dispune și de un portofoliu investițional impresionant, depășind 1 milion USD în titluri financiare. Declarația include 98.762 USD în hârtii de valoare ale Trezoreriei SUA, 219.089 USD în instrumente financiare administrate prin Robinhood, precum și 801.520 USD într-un fond de pensii american administrat de Mutual of America. Toate aceste investiții sunt declarate ca fiind deținute în calitate de persoană fizică nerezidentă.

Munteanu este prezent și în sectorul corporativ internațional, cu participații în trei companii: 100% din capitalul 4i Capital Partners LLC din SUA, evaluat la 100.000 USD; 16,5% din Venbest Security Services în Ucraina, evaluate la 2 milioane EUR; și 21,86% din JSC VGP Ruta Ukraine, cotate la 1 milion EUR. În plus, premierul deține funcții de președinte al Consiliului de Supraveghere în cadrul Venbest și VGP Ruta, precum și poziția de președinte al Alianței Franceze din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munteanu #active #avere #bani #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.