Premierul milionar! Alexandru Munteanu își declară peste 1 milion de dolari în investiții și averi în trei țări

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, numit în funcție la 1 noiembrie 2025, și-a publicat declarația de avere pentru anul 2024, document care arată un portofoliu financiar extrem de complex, cu investiții semnificative în SUA, Ucraina și România și proprietăți imobiliare în trei state.

Conform declarației, Munteanu nu a avut venituri salariale în Republica Moldova anul trecut, însă a obținut câștiguri substanțiale din activități de gestiune și investiții peste hotare. Cea mai mare parte a veniturilor provine din I Capital Partners din Ucraina, unde a acumulat 246.831 USD, la care se adaugă 1.976 USD depuneri financiare prin Robinhood Securities în SUA și 16.194 UAH salariu în calitate de director al reprezentanței companiei în Ucraina. Din România, Munteanu a raportat 6.218 RON din activitatea firmei LaliaFlower SRL, cu mențiunea că profitul a rămas pentru dezvoltare.

Premierul declară o serie de proprietăți imobiliare: două terenuri agricole în Republica Moldova, ambele de câte 0,06 hectare, un apartament de 70,5 metri pătrați în Chișinău, primit prin donație, un apartament de 136 de metri pătrați în România, achiziționat în 2023 pentru 677.000 de euro, precum și o casă de locuit de 470 de metri pătrați în Ucraina, evaluată la peste 2,8 milioane UAH. Documentul arată că premierul nu deține autoturisme sau alte bunuri mobile de valoare.

Munteanu păstrează bani în conturi bancare din patru țări: România, Ucraina, Italia, SUA și Republica Moldova. Suma totală a soldurilor declarate depășește echivalentul a 110.000 de euro, incluzând, printre altele, 38.877 EUR în conturi din România, peste 79.547 UAH și 3.150 USD în Ucraina, 2.000 EUR în Italia, 4.300 USD în SUA și aproximativ 35.000 EUR în Moldova.

Premierul dispune și de un portofoliu investițional impresionant, depășind 1 milion USD în titluri financiare. Declarația include 98.762 USD în hârtii de valoare ale Trezoreriei SUA, 219.089 USD în instrumente financiare administrate prin Robinhood, precum și 801.520 USD într-un fond de pensii american administrat de Mutual of America. Toate aceste investiții sunt declarate ca fiind deținute în calitate de persoană fizică nerezidentă.

Munteanu este prezent și în sectorul corporativ internațional, cu participații în trei companii: 100% din capitalul 4i Capital Partners LLC din SUA, evaluat la 100.000 USD; 16,5% din Venbest Security Services în Ucraina, evaluate la 2 milioane EUR; și 21,86% din JSC VGP Ruta Ukraine, cotate la 1 milion EUR. În plus, premierul deține funcții de președinte al Consiliului de Supraveghere în cadrul Venbest și VGP Ruta, precum și poziția de președinte al Alianței Franceze din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munteanu #active #avere #bani #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.