Populația globului, energofagă. Consumul de energie a depășit nivelul de dinaintea pandemiei

Consumul global de energie a crescut cu 5,8% în 2021, depăşind cu 1,3% nivelul de dinaintea pandemiei, pe măsură ce economiile au reluat activitatea, iar, în paralel, creşterea solidă a energiilor regenerabile a redus utilizarea combustibililor fosili, potrivit unui raport anual de referinţă publicat marţi de grupul petrolier britanic BP, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Cererea de petrol a fost anul trecut de 3,7 milioane de barili pe zi (bpd) sub nivelul la care era în 2019, în principal ca urmare a activităţii din sectorul aviaţiei, care a fost cu 33% sub nivelul de dinaintea pandemiei, arată raportul „2021 Statistical Review of World Energy“.

În paralel, relansarea economică a condus la o creştere de 5,7% a emisiilor de gaze cu efect de seră din utilizarea energiei, care au fost similare cu nivelul din 2019.

„Scăderea pronunţată a emisiilor de carbon în 2020 a fost doar temporară”, a subliniat economistul şef al BP, Spencer Dale.

Raportul BP mai arată că în 2021, combustibilii fosili au reprezentat 82% din consumul de energie primară în 2021, faţă de 83% în 2019 şi 85% în urmă cu cinci ani. În paralel, ponderea regenerabilelor în producţia globală de electricitate a continuat să crească. Sursele regenerabile (incluzând biocombustibilii dar excluzând energia hidro) au înregistrat o creştere de 15% în 2021, mai puternică decât avansul de 9% din anul anterior şi o creştere mai puternică decât orice alt combustibil în 2021. Capacităţile solare şi eoliene au continuat să crească rapid în 2021, cu un avans de 226 de Gigawaţi (GW), aproape de creşterea record de 236 GW înregistrată în 2020.

Cererea mondială de petrol a crescut anul trecut de 96,9 milioane de barili pe zi, dar asta reprezintă totuşi o scădere cu aproximativ 3,7 milioane de barili pe zi faţă de nivelul din 2019. Cererea de gaze naturale a crescut cu 5,3% în 2021, depăşind pentru prima dată pragul de 4.000 de miliarde de metri cubi. Mai important, consumul de cărbune a crescut cu 6% în 2021, depăşind uşor nivelul din 2019 şi atingând cel mai ridicat nivel de după 2014.

Concluziile din raportul BP arată cât de dificilă va fi atingerea promisiunilor făcute în 2021, la cea de-a 26-a Conferinţă a părţilor la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP26), când aproape 200 de ţări au convenit să reducă utilizarea cărbunelui pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#consum #Energie #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.