Profesii solicitate și angajare rapidă: La Chișinău se desfășoară conferința națională dedicată angajabilității

Peste 100 de participanți au abordat astăzi provocările și perspectivele pieței muncii în cadrul conferinței naționale „Promovarea angajabilității tinerilor calificați pentru o dezvoltare sustenabilă”. Prima zi a evenimentului desfășurat la Chișinău a cuprins o serie de sesiuni informative, prezentarea unor istorii de succes, precum și ateliere de lucru menite să conecteze necesitățile pieței muncii cu oportunitățile de formare profesională de calitate.

„Printre obiectivele prioritare ale Ministerului Educației și Cercetării se numără: asigurarea domeniilor prioritare ale economiei naționale cu cadre calificate, formarea profesională relevantă în vederea creșterii capacității de absorbție a investițiilor pentru companiile active din sector și valorificarea învățământului dual pentru o angajabilitate și o integrare mai eficientă a absolvenților pe piața muncii în condiții de concurență. Ne dorim dezvoltarea unui sistem educațional viabil, care să asigure sustenabilitatea țării prin consolidarea eforturilor și colaborare eficientă între toți actorii implicați, pentru a putea pregăti specialiști calificați pentru piața muncii”, a declarat Galina RUSU, Secretar de Stat, Ministerul Educației și Cercetării.

„Tinerii în RM se confruntă cu problema tranziției de la școală la muncă, iar un număr destul de mare de tineri nu se află nici în educație, nici în instruire și nici nu sunt angajați. Pentru a motiva tinerii să participe activ pe piața muncii, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin intermediul ANOFM, implementează un șir de măsuri și servicii: instruirea la locul de muncă al tinerilor, stagiul profesional pentru cei fără experiență profesională, cursuri gratuite de formare profesională cu achitarea bursei, angajarea subvenționată pentru tinerii orfani sau granturi pentru inițierea propriei afaceri de către tineri. De aceste politici beneficiază cca 10.000 de tineri, dintre care o treime sunt și angajați în câmpul muncii. Vom continua să susținem tinerii ca să-și găsească o carieră potrivită sau să-și lanseze propria afacere – avem nevoie de energia și cunoștințele lor pentru a construi o societate modernă”, a conchis Corina Ajder, Secretar de Stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Rata de ocupare a tinerilor este de circa 30% în Republica Moldova, iar pentru a obține un loc de muncă după finalizarea studiilor, tinerii au nevoie, în medie, de 3 ani. De aceea, scopul conferinței este de a identifica oportunități de formare, dar și perspective de angajare în funcție de nevoile pieței muncii, pentru a îmbunătăți competențele tinerilor și a le spori șansele de angajare.

„Pe parcursul timpului au fost lansate mai multe oportunități pentru dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare, acestea fiind manifestate prin resurse financiare din Fondul Ecologic Național, Fondul Național pentru Dezvoltare Regională, dar și resurse ale partenerilor de dezvoltare. În prezent, există necesitatea creșterii numărului de specialiști cu abilități aferente acestui domeniu. Pe măsură ce resursele financiare investite cresc, numărul specialiștilor în acest sector descrește semnificativ, ca și interesul tinerilor față de domeniu, provocând o incertitudine referitor la capacitatea de viitor a țării în dezvoltarea infrastructurii. Dacă astăzi nu reabilităm, nu trezim interesul tinerilor față de domeniile inginerești, în perspectivă vom fi nevoiți să importăm resurse umane calificate, a adăugat Sergiu TĂBĂCARU, Șeful Secției relații cu instituțiile de dezvoltare regională, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

În cadrul evenimentului au fost abordate subiecte legate de prevenirea migrației, măsuri de suport dedicate tinerilor astfel încât să obțină un loc de muncă acasă, orientarea formării profesionale spre necesitățile pieței muncii și asigurarea domeniilor prioritare ale economiei naționale cu specialiști înalt calificați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Republica Moldova beneficiază de sprijin german și al partenerilor elvețieni pentru dezvoltarea învățământului dual, în strânsă cooperare cu sectorul privat. Sprijinul include consolidarea cadrului normativ, în special adoptarea recentă a Legii învățământului dual și a legislației secundare aferente, dar și consolidarea instituțională a capacităților principalilor actori implicați: Ministerul Educației și Cercetării, Camera de Comerț și Industrie, instituțiile de învățământ și partenerii Dual – companiile, mediul de afaceri și Ministerul Muncii. Este nevoie de sprijin suplimentar în consolidarea sustenabilității sistemului dual din Moldova, de aceea Cooperarea Germană susține lansarea unei inițiative pentru ocuparea tinerilor și organizarea acestei conferințe, în urma căreia ne propunem să identificăm soluții care vor fi utilizate în vederea dezvoltării măsurilor de sprijin atât de necesare sistemului de educație și mediului de afaceri pentru punerea în aplicare a foii de parcurs a inițiativei”, a adăugat Ullrich KINNE, Șef-adjunctul Ambasadei Republicii Federale Germania în Republica Moldova.

„Elveția este mândră să colaboreze cu ministerele de resort din RM, prin intermediul proiectelor GIZ, pentru aplicarea programelor de educație duală, din care toți au de câștigat: studenții vor cunoaște mai multe despre piața muncii, companiile vor putea recruta ușor și vor putea instrui cei mai buni muncitori și angajați pentru activitățile lor. Au de câștigat și economia, și întreaga societate, cu siguranță. Programul „Educație 2030”, care se află în proces de adoptare, își propune o creștere cu 20% a numărului de studenți în programele duale și vocaționale. Acest obiectiv va putea fi realizat doar dacă vom avea un parteneriat strâns între toți cei prezenți aici și instituțiile de învățământ”, a conchis Martin ROCH, Șeful cooperării pentru Dezvoltare economică, Biroul de Cooperare al Elveției în RM.

Participanții au fost familiarizați cu inițiativele internaționale pentru creștere durabilă și de ocupare a forței de muncă, dar și avantajele învățământului dual în Republica Moldova. De asemenea, au descoperit provocările și oportunitățile specialiștilor pe piața muncii, pregătirea tinerilor pentru alegerea vocației, dar și serviciile acordate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

În cea de-a doua parte a zilei s-au desfășurat două ateliere de lucru paralele, dedicate asigurării cu cadre calificate a serviciilor publice locale de infrastructură și mentenanță tehnică, dar și a domeniului construcțiilor, în special în ce privește clădirile ecologice și eficiența energetică.

„Vom fi competitivi atunci când vom avea 3 factori de bază bine consolidați: materie primă de calitate, tehnologii avansate și forță de muncă bine pregătită. Camera de Comerț și Industrie a făcut un efort deosebit pe parcursul anilor pentru a promova ideea că avem nevoie de cadre bine calificate, care să corespundă cerințelor și competențelor necesare pe piața muncii. Trebuie să facem eforturi majore pentru a instrui specialiști aici, în țară. Odată cu adoptarea Legii Învățământului Dual va avea loc formarea continuă în cadrul întreprinderilor, centrelor de competență sau centrelor de excelență. Alături de Ministerul Educației și Cercetării, dar și împreună cu Ministerul Economiei, acționăm pentru a pregăti specialiști calificați, pregătiți pentru provocările actuale. Suportul Germaniei și Elveției este esențial în acest sens – mulțumesc partenerilor pentru tot suportul acordat Moldovei”, a adăugat Sergiu HAREA, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Conferința națională „Promovarea angajabilității tinerilor calificați pentru o dezvoltare sustenabilă” va continua pe 1 iulie cu concluziile și propunerile de acțiuni care vor fi întreprinse pentru a ajuta tinerii să obțină un loc de muncă imediat după încheierea studiilor. Evenimentul poate fi urmărit pe pagina de Facebook Învățământul Dual.

Conferința va culmina între orele 10.00-14.00 cu un târg al locurilor de muncă, în cadrul căruia peste 20 de companii vor veni cu o gamă diversă de oferte avantajoase de angajare.

Evenimentul este organizat de Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova și Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, cu suportul proiectului „Promovarea Învățământului Profesional Tehnic pentru o Economie Verde”, implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) și finanțat de Ministerul Federal German pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (BMZ) și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

#profesii #angajare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.