FOTO, VIDEO Crește din nou numărul TIRurilor la vamă? Ieri câte 40, astăzi câte 70 în rând

30 Iun. 2022, 17:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Iun. 2022, 17:25 // Actual //  bani.md

Dacă miercuri dimineața Serviciul Vamal raporta aproximativ câte 40 de camioane la intrare și tot atâtea la ieșirea din țară, rândurile au crescut joi. Conform informațiilor de la 7:00, pe 30 iunie, în zona de control vamal se aflau 76 de camioane care urmau să ajungă în Moldova și 56 care așteptau controale pentru a părăsi țara.

Și pe camerele de supraveghere instalate la vamă se observă mai multe TIRuri în apropiere de hotar. Numărul lor exact la ora publicării știrii nu se cunoaște.

Conform Poliției de Frontieră din România, doar pentru perfectarea actelor șoferii de camioane așteaptă circa trei ore la Galați, pe sensul de ieșire din România. Cele mai aglomerate puncte rămân a fi Sculeni, Albiți și Galați.

Totodată, amintim că zilele trecute pe rețelele de socializare au apărut secvențe video cu zeci de vehicule de mare tonaj, parcate pe acostament, în apropierea vămii. Se întâmplă în pofida faptului că autoritățile de pe ambele maluri ale Prutului anunțau acum două săptămâni că rândurile s-au diminuat.

Problema rândurilor interminabile de camioane de la vamă nu este una nouă. Transportatorii afirmă că până la război așteptau circa 48 de ore ca să le fie verificată marfa, iar după izbucnirea acțiunilor militare aceștia au ajuns să petreacă chiar și cinci zile la hotar. Mai mult, un bărbat a murit cât stătea în rând.

Anterior, Realitatea a abordat de mai multe ori subiectul. Și presa de peste Prut a vizitat punctele vamale, iar autoritățile române confirmau că nu pot schimba situația peste noapte, deoarece au infrastructura precară.

Problema părea să fie rezolvată după discuția dintre Natalia Gavrilița și omologul său de la București, Nicolae Ciucă. Oficialii au decis introducerea vămuirii comune, iar transportatorii confirmau pentru Realitatea la mijlocul lui iunie că rândurile s-au diminuat, dar încă persistau anumite probleme la Giurgiulești.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!