Ucraina începe să exporte energie în România, la prețuri cu peste 70% mai mici decât cele locale

Producătorii de energie electrică din Ucraina se pregătesc să efectueze primele exporturi comerciale în Uniunea Europeană săptămâna aceasta, cu luni bune mai devreme față de momentul preconizat inițial, iar prima piață pe care vor intra ucrainenii este cea românească, cu prețuri cu peste 70% mai mici decât cele angro locale din prezent, scrie publicația londoneză de specialitate ICIS.

Operatorii de transport și sistem (OTS) din Europa Continentalã au confirmat faptul cã au fost îndeplinite condițiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electricã între Ucraina și statele vecine, a anunțat și operatorul român de profil Transelectrica.

„Acest proces urmeazã sincronizãrii cu succes a sistemelor electroenergetice, realizatã în data de 16 martie 2022, și a acceptãrii Ukrenergo ca membru observator al ENTSO-E, pe 26 aprilie 2022. Aceste realizãri au fost obținute în urma unor eforturi intense din partea tuturor OTS-urilor din Europa, în special ale Ukrenergo și ale operatorilor din statele învecinate”, se arată într-un comunicat al companiei românești, citat de profit.ro.

Potrivit sursei citate, schimburile comerciale de energie electricã cu Ucraina/Republica Moldova sunt planificate sã înceapã pe data de 30 iunie 2022, pe interconexiunea dintre Ucraina și România.

Comercializarea energiei electrice pe celelalte interconexiuni (Ucraina-Slovacia, Ucraina-Ungaria și Moldova-România) va urma ulterior, dupã definitivarea aspectelor legate de regulile de licitație. Capacitatea comercialã totalã va fi limitatã în primã fazã la 100 MW, iar dupã aceastã etapã inițialã, este de așteptat ca valorile comercializate sã creascã treptat, în urma unei evaluãri lunare a impactului volumelor schimbate asupra stabilitãții și securitãții sistemului energetic.

„Aceastã realizare reprezintã pas suplimentar, atins la mai puțin de patru luni de la sincronizarea de urgențã a sistemelor Ucrainei și Republicii Moldova cu rețeaua europeanã și, în plus, demonstreazã angajamentul puternic al operatorilor de transport și sistem europeni fațã de Ukrenergo (Operatorul de Transport și Sistem din Ucraina) și Moldelectrica (Operatorul de Transport și Sistem din Republica Moldova). Apreciem cã, în perioada imediat urmãtoare, se va finaliza și procesul de armonizare a detaliilor tehnice și comerciale privind schimburile între România și Republica Moldova”, mai afirmă Transelectrica.

Potrivit ICIS, la mai puțin de oră de la anunț, traderii de energie din România și Ucraina au început negocierile pentru semnarea de contracte. Un trader din România a declarat pentru publicația londoneză că importurile sunt foarte atractive, în condițiile în care prețurile spot din Ucraina sunt în prezent de circa 78,50 euro/MWh, cu aproape 75% sub cele de 301,50 euro/MWh de pe piața pentru ziua următoare (PZU) din România.

La rândul său, un trader ucrainean a spus că piața românească este avantajoasă pentru producătorii din Ucraina, care pot vinde aici mai scump decât la ei acasă. Întreaga industrie energetică ucraineană suferă din cauza agresiunii militare a Rusiei. Companiile de profil din Ucraina au mari probleme de cash-flow, după ce mii de consumatori au fost deconectați de la rețele ca urmare a avariilor grave provocate de bombardamentele ruse.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#electricitate #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi