FOTO, VIDEO Serviciul Vamal: Circa 100 de camioane, în rând la Sculeni. Îndemnul oferit de autorități transportatorilor

04 Iul. 2022, 13:22
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
04 Iul. 2022, 13:22 // Actual //  MD Bani

Circa 100 de camioane staționează luni la intrarea și ieșirea din țară, la punctul de trecere a frontierei Sculeni. Concomitent, conform Serviciului Vamal, la Costești și Leușeni se atestă flux minim de TIR-uri.

Transportatorii sunt îndemnați să opteze pentru traversarea hotarului pe la cele două puncte, unde fluxul de vehicule este mai mic. Totodată, șoferii sunt îndemnați să verifice situația la vamă online, pe pagina web https://customs.gov.md/ro/traffic, astfel încât timpul de așteptare să fie minim.

Actualmente, postul vamal de frontieră Sculeni, sensul de ieșire din Republica Moldova, este în proces de reconstrucție și modernizare. Astfel, capacitatea maximă de procesare a documentelor și camioane este de 100-120 de mașini zilnic.

Totodată, datele Poliției de Frontieră din România arată că pentru intrarea în Republica Moldova, la Giurgiulești se așteaptă circa 240 de minute doar pentru verificarea actelor. La Albița perioada constituie circa 30 de minute.

Amintim că sâmbătă seara, la adresa redacției Realitatea au fost expediate imagini cu rânduri imense la Leușeni. Secvențe video similare au apărut pe parcursul săptămânii trecute și pe rețelele de socializare, deși aproximativ două săptămâni în urmă autoritățile informau despre fluidizarea traficului, în contextul implementării vămuirii comune.

 

Problema șoferilor de camioane, care petrec zile la rând în vamă așteptând controalele, nu este una nouă. Până la război aceștia petreceau între hotare circa 48 de ore, iar după izbucnirea acțiunilor militare în Ucraina timpul s-a dublat. Mai mult, un bărbat a murit cât stătea în rând.

Anterior, Realitatea.md a scris de mai multe ori despre această situație. Ulterior, presa de peste Prut a vizitat punctele vamale, iar autoritățile române confirmau că nu pot schimba situația peste noapte, deoarece au infrastructura precară.

Problema părea să fie rezolvată după discuția dintre Natalia Gavrilița și omologul său de la București, Nicolae Ciucă. Oficialii au decis introducerea vămuirii comune, iar transportatorii confirmau pentru Realitatea la mijlocul lui iunie că rândurile s-au diminuat, dar încă persistau anumite probleme la Giurgiulești. La două săptămâni, însă, au apărut noi informații și imagini cu rândurile de camioane la frontiera țării.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.