Republica Moldova, prinsă în menghinea războiului și a crizei energetice. Banii străinilor, perfuzia bugetului

14 Iul. 2022, 15:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iul. 2022, 15:03 // Actual //  bani.md

Republica Moldova se confruntă cu un val al creșterii prețurilor la energie și alimente. În același timp, războiul din Ucraina a crescut vertiginos costurile logistice, a perturbat lanțurile valorice și a indus o incertitudine uriașă în rândul firmelor, gospodăriilor și guvernului. Or, aceste lucruri amenință Republica Moldova cu o recesiune, constată raportul „Republic of Moldova needs substantial financial support to address rising poverty risks”.

Moldova nu este pregătită pentru criza energetică, dar pentru inflația galopantă. Or, chiar dacă angajamentele bugetare pentru 2022 sunt îndeplinite până în prezent, acoperirea financiară necesară în timpul iernii și întregului 2023 pentru a răspunde nevoilor crescute de asistență socială pe fondul acestui șoc inflaționist nu este sigură.

Autorii raportului susțin că este nevoie de compensații pentru populația vulnerabilă pentru a face față creșterii tarifelor la utilități.

În concluzie, Moldova are nevoie de sprijin financiar major din partea partenerilor săi de dezvoltare pentru a depăși pentru a face față crize și a atenua impactul creșterii prețurilor.

Raportul datoriei publice externe/PIB a Republicii Moldova rămâne unul dintre cele mai scăzute din regiune, cu aproximativ 38% planificat pentru 2022. Cu toate acestea, pe fondul creșterii nevoilor de finanțare, nivelul de îndatorare al țării va crește cu ușurință peste 40% din PIB în următorii câțiva ani și s-ar putea apropia de pragul maxim de sustenabilitate de 45% din PIB. În contextul condițiilor economice dure din țară și din întreaga regiune, acest model de finanțare externă ar putea pune dificultăți majore în viitorul apropiat. În acest sens, este de menționat că, conform ultimelor date privind execuția bugetară pentru perioada ianuarie-mai 2022, volumul împrumuturilor externe primite a fost mai mare cu 59%, în timp ce volumul granturilor a fost mai mic cu 26%, comparativ cu același perioada anului precedent. Prin urmare, este necesară revizuirea mecanismelor de acordare a sprijinului financiar Moldovei punând mai mult accent pe granturi, mai degrabă decât pe împrumuturi, pentru a ușura povara financiară asupra bugetului și a asigura spațiu fiscal suficient pentru redresarea economică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 13:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 13:34 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.