Republica Moldova, prinsă în menghinea războiului și a crizei energetice. Banii străinilor, perfuzia bugetului

Republica Moldova se confruntă cu un val al creșterii prețurilor la energie și alimente. În același timp, războiul din Ucraina a crescut vertiginos costurile logistice, a perturbat lanțurile valorice și a indus o incertitudine uriașă în rândul firmelor, gospodăriilor și guvernului. Or, aceste lucruri amenință Republica Moldova cu o recesiune, constată raportul „Republic of Moldova needs substantial financial support to address rising poverty risks”.

Moldova nu este pregătită pentru criza energetică, dar pentru inflația galopantă. Or, chiar dacă angajamentele bugetare pentru 2022 sunt îndeplinite până în prezent, acoperirea financiară necesară în timpul iernii și întregului 2023 pentru a răspunde nevoilor crescute de asistență socială pe fondul acestui șoc inflaționist nu este sigură.

Autorii raportului susțin că este nevoie de compensații pentru populația vulnerabilă pentru a face față creșterii tarifelor la utilități.

În concluzie, Moldova are nevoie de sprijin financiar major din partea partenerilor săi de dezvoltare pentru a depăși pentru a face față crize și a atenua impactul creșterii prețurilor.

Raportul datoriei publice externe/PIB a Republicii Moldova rămâne unul dintre cele mai scăzute din regiune, cu aproximativ 38% planificat pentru 2022. Cu toate acestea, pe fondul creșterii nevoilor de finanțare, nivelul de îndatorare al țării va crește cu ușurință peste 40% din PIB în următorii câțiva ani și s-ar putea apropia de pragul maxim de sustenabilitate de 45% din PIB. În contextul condițiilor economice dure din țară și din întreaga regiune, acest model de finanțare externă ar putea pune dificultăți majore în viitorul apropiat. În acest sens, este de menționat că, conform ultimelor date privind execuția bugetară pentru perioada ianuarie-mai 2022, volumul împrumuturilor externe primite a fost mai mare cu 59%, în timp ce volumul granturilor a fost mai mic cu 26%, comparativ cu același perioada anului precedent. Prin urmare, este necesară revizuirea mecanismelor de acordare a sprijinului financiar Moldovei punând mai mult accent pe granturi, mai degrabă decât pe împrumuturi, pentru a ușura povara financiară asupra bugetului și a asigura spațiu fiscal suficient pentru redresarea economică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datorie #finanțare #suport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Viceprim-ministra Republicii Moldova, Doina Nistor, a efectuat o vizită oficială la Bruxelles, unde a purtat discuții la cel mai înalt nivel cu oficiali din Comisia Europeană și Parlamentul European, consolidând angajamentele strategice ale Moldovei în direcția integrării europene. Vizita s-a axat pe patru domenii-cheie: securitate cibernetică, comerț, digitalizare și dezvoltare industrială.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale vizitei a fost semnarea Acordului de aderare a Republicii Moldova la Rezerva Europeană pentru Securitate Cibernetică, împreună cu Roberto Viola, director general pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie din cadrul Comisiei Europene. Acordul garantează Moldovei acces la echipe europene de intervenție rapidă în caz de atacuri informatice și consolidează capacitatea țării de a proteja infrastructura digitală.

„Prin acest acord, devenim parte activă a rețelei europene de securitate digitală. Este un pas concret spre integrarea în infrastructura digitală a UE și o dovadă clară a angajamentului nostru pentru protejarea instituțiilor, a cetățenilor și a democrației”, a declarat Doina Nistor.

În dialogul cu Maroš Šefčovič, comisar european pentru Comerț și Securitate Economică, și cu Sabine Weyand, director general pentru Comerț, oficialii europeni au reiterat sprijinul deplin pentru economia Republicii Moldova. Discuțiile s-au concentrat pe armonizarea standardelor moldovenești cu cele europene, precum și pe necesitatea diversificării exporturilor pentru a crește valoarea adăugată a produselor moldovenești.

În cadrul întrevederilor cu comisarul pentru Agricultură, Christophe Hansen, și directorul general adjunct Mihail Dumitru, a fost analizat impactul liberalizării comerțului agricol. Exporturile de mere au crescut de la 6,8 milioane de lei în 2021 la 273 milioane în 2024, iar cele de struguri de la 216 milioane la 768 milioane lei în aceeași perioadă.

Totodată, s-a discutat despre necesitatea transformării agriculturii într-un sector mai rezilient la schimbările climatice, prin investiții în digitalizare, tehnologii inteligente și practici durabile.

Împreună cu Andrius Kubilius, comisar pentru Apărare, și Timo Pesonen, director general pentru Industria de Apărare, viceprim-ministra a explorat posibilitățile de integrare a Moldovei în lanțul valoric european de apărare. Moldova ar putea contribui cu expertiză în domenii precum securitate cibernetică, electronică și inginerie, precum și în producția de senzori, software și drone.

În discuțiile cu Gert Jan Koopman, director general pentru Extindere și Vecinătatea Estică, s-a abordat implementarea Planului de Creștere UE, care prevede alocarea a 1,9 miliarde de euro pentru infrastructură, energie, educație și digitalizare.

Totodată, cu Maive Rute, director general adjunct pentru Piața Internă și IMM-uri, s-a discutat lansarea Acordului privind Evaluarea Conformității și Acceptarea Produselor Industriale (ACAA), un pas esențial pentru accesul produselor moldovenești pe piața UE.

La Parlamentul European, Doina Nistor a avut întrevederi cu Karin Karlsbro și Iuliu Winkler, vicepreședinți ai Comisiei pentru Comerț Internațional, care au salutat angajamentul Republicii Moldova pentru Agenda de Reformă 2025–2027.