Republica Moldova se confruntă cu un val al creșterii prețurilor la energie și alimente. În același timp, războiul din Ucraina a crescut vertiginos costurile logistice, a perturbat lanțurile valorice și a indus o incertitudine uriașă în rândul firmelor, gospodăriilor și guvernului. Or, aceste lucruri amenință Republica Moldova cu o recesiune, constată raportul „Republic of Moldova needs substantial financial support to address rising poverty risks”.

Moldova nu este pregătită pentru criza energetică, dar pentru inflația galopantă. Or, chiar dacă angajamentele bugetare pentru 2022 sunt îndeplinite până în prezent, acoperirea financiară necesară în timpul iernii și întregului 2023 pentru a răspunde nevoilor crescute de asistență socială pe fondul acestui șoc inflaționist nu este sigură.

Autorii raportului susțin că este nevoie de compensații pentru populația vulnerabilă pentru a face față creșterii tarifelor la utilități.

În concluzie, Moldova are nevoie de sprijin financiar major din partea partenerilor săi de dezvoltare pentru a depăși pentru a face față crize și a atenua impactul creșterii prețurilor.

Raportul datoriei publice externe/PIB a Republicii Moldova rămâne unul dintre cele mai scăzute din regiune, cu aproximativ 38% planificat pentru 2022. Cu toate acestea, pe fondul creșterii nevoilor de finanțare, nivelul de îndatorare al țării va crește cu ușurință peste 40% din PIB în următorii câțiva ani și s-ar putea apropia de pragul maxim de sustenabilitate de 45% din PIB. În contextul condițiilor economice dure din țară și din întreaga regiune, acest model de finanțare externă ar putea pune dificultăți majore în viitorul apropiat. În acest sens, este de menționat că, conform ultimelor date privind execuția bugetară pentru perioada ianuarie-mai 2022, volumul împrumuturilor externe primite a fost mai mare cu 59%, în timp ce volumul granturilor a fost mai mic cu 26%, comparativ cu același perioada anului precedent. Prin urmare, este necesară revizuirea mecanismelor de acordare a sprijinului financiar Moldovei punând mai mult accent pe granturi, mai degrabă decât pe împrumuturi, pentru a ușura povara financiară asupra bugetului și a asigura spațiu fiscal suficient pentru redresarea economică.