Republica Moldova, prinsă în menghinea războiului și a crizei energetice. Banii străinilor, perfuzia bugetului

Republica Moldova se confruntă cu un val al creșterii prețurilor la energie și alimente. În același timp, războiul din Ucraina a crescut vertiginos costurile logistice, a perturbat lanțurile valorice și a indus o incertitudine uriașă în rândul firmelor, gospodăriilor și guvernului. Or, aceste lucruri amenință Republica Moldova cu o recesiune, constată raportul „Republic of Moldova needs substantial financial support to address rising poverty risks”.

Moldova nu este pregătită pentru criza energetică, dar pentru inflația galopantă. Or, chiar dacă angajamentele bugetare pentru 2022 sunt îndeplinite până în prezent, acoperirea financiară necesară în timpul iernii și întregului 2023 pentru a răspunde nevoilor crescute de asistență socială pe fondul acestui șoc inflaționist nu este sigură.

Autorii raportului susțin că este nevoie de compensații pentru populația vulnerabilă pentru a face față creșterii tarifelor la utilități.

În concluzie, Moldova are nevoie de sprijin financiar major din partea partenerilor săi de dezvoltare pentru a depăși pentru a face față crize și a atenua impactul creșterii prețurilor.

Raportul datoriei publice externe/PIB a Republicii Moldova rămâne unul dintre cele mai scăzute din regiune, cu aproximativ 38% planificat pentru 2022. Cu toate acestea, pe fondul creșterii nevoilor de finanțare, nivelul de îndatorare al țării va crește cu ușurință peste 40% din PIB în următorii câțiva ani și s-ar putea apropia de pragul maxim de sustenabilitate de 45% din PIB. În contextul condițiilor economice dure din țară și din întreaga regiune, acest model de finanțare externă ar putea pune dificultăți majore în viitorul apropiat. În acest sens, este de menționat că, conform ultimelor date privind execuția bugetară pentru perioada ianuarie-mai 2022, volumul împrumuturilor externe primite a fost mai mare cu 59%, în timp ce volumul granturilor a fost mai mic cu 26%, comparativ cu același perioada anului precedent. Prin urmare, este necesară revizuirea mecanismelor de acordare a sprijinului financiar Moldovei punând mai mult accent pe granturi, mai degrabă decât pe împrumuturi, pentru a ușura povara financiară asupra bugetului și a asigura spațiu fiscal suficient pentru redresarea economică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datorie #finanțare #suport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.