Câte milioane au pus la bătaie finanțatorii externi pentru bugetul Republicii Moldova

În primul semestru al anului 2022, Republica Moldova a primit peste 55 milioane de euro și 95,85 milioane de dolari sub formă de împrumuturi externe pentru suport bugetar, arată datele Ministerului Finanțelor.

În șase luni ale anului 2022, republica Moldova a obținut împrumuturi în valoare de 55 milioane de euro și 95,8 milioane dolari SUA.

În cadrul programului cu FMI, țara a primit 55 milioane de euro și 86 milioane 547 mii 740,94 dolari SUA. În plus, 615,64 mii dolari SUA sub formă de împrumut de la Asociația Internațională pentru Dezvoltare în cadrul proiectului de modernizare a administrației fiscale (TAMP).

În același timp, Republica Moldova a primit încă 8,69 milioane de dolari sub forma unui împrumut de sprijin bugetar de la Asociația Internațională pentru Dezvoltare (AID) pentru reformele în domeniul sănătății.

Autoritățile Republicii Moldova intenționează să primească granturi în valoare de 2,4 miliarde de lei dublu față de cifra aprobată anterior, arată datele bugetare.

Suma totală a granturilor va fi majorată de 1,9 ori de la 1,3 miliarde de lei. Granturile pentru susținerea bugetului vor totaliza 1,4 miliarde de lei în loc de 440 milioane de lei (echivalentul a 20 milioane de euro), cât se preconiza anterior.

Pentru finanțarea proiectelor din surse externe sunt estimați 988,3 milioane de lei (52,5 milioane de dolari), în loc de 877,9 milioane de lei (46,8 milioane de dolari), estimate anterior.

În prezent datoria Guvernului Moldovei se apropie de 80 miliarde lei, dintre care 2/3 sunt împrumuturi externe.

Criza pandemică, energetică, alimentară și cea provocată de războiul din Ucraina lovește al 3-lea an consecutiv foarte dur în economia Moldovei și în bugetul public.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#bani strainatate #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.