Câte milioane au pus la bătaie finanțatorii externi pentru bugetul Republicii Moldova

În primul semestru al anului 2022, Republica Moldova a primit peste 55 milioane de euro și 95,85 milioane de dolari sub formă de împrumuturi externe pentru suport bugetar, arată datele Ministerului Finanțelor.

În șase luni ale anului 2022, republica Moldova a obținut împrumuturi în valoare de 55 milioane de euro și 95,8 milioane dolari SUA.

În cadrul programului cu FMI, țara a primit 55 milioane de euro și 86 milioane 547 mii 740,94 dolari SUA. În plus, 615,64 mii dolari SUA sub formă de împrumut de la Asociația Internațională pentru Dezvoltare în cadrul proiectului de modernizare a administrației fiscale (TAMP).

În același timp, Republica Moldova a primit încă 8,69 milioane de dolari sub forma unui împrumut de sprijin bugetar de la Asociația Internațională pentru Dezvoltare (AID) pentru reformele în domeniul sănătății.

Autoritățile Republicii Moldova intenționează să primească granturi în valoare de 2,4 miliarde de lei dublu față de cifra aprobată anterior, arată datele bugetare.

Suma totală a granturilor va fi majorată de 1,9 ori de la 1,3 miliarde de lei. Granturile pentru susținerea bugetului vor totaliza 1,4 miliarde de lei în loc de 440 milioane de lei (echivalentul a 20 milioane de euro), cât se preconiza anterior.

Pentru finanțarea proiectelor din surse externe sunt estimați 988,3 milioane de lei (52,5 milioane de dolari), în loc de 877,9 milioane de lei (46,8 milioane de dolari), estimate anterior.

În prezent datoria Guvernului Moldovei se apropie de 80 miliarde lei, dintre care 2/3 sunt împrumuturi externe.

Criza pandemică, energetică, alimentară și cea provocată de războiul din Ucraina lovește al 3-lea an consecutiv foarte dur în economia Moldovei și în bugetul public.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#bani strainatate #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Internațional Chișinău, rebotezat „Eugen Doga”, intră într-o nouă etapă de dezvoltare, cu o investiție ambițioasă de peste 700 milioane lei pentru extinderea terminalului de pasageri. Proiectul, lansat cu exact două luni înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie, ridică semne de întrebare privind oportunitatea electorală a momentului anunțului.

Potrivit directorului Aeroportului, Sergiu Spoială, lucrările ar urma să înceapă în cursul acestui an, imediat după desemnarea prin licitație a companiei de construcție, iar finalizarea este estimată pentru sfârșitul anului 2026. Suprafața terminalului va fi extinsă cu aproximativ 5.000 de metri pătrați, iar finanțarea se va face integral din veniturile proprii ale aeroportului – inclusiv din traficul generat de cetățenii ucraineni, care reprezintă în prezent circa 20–21% din totalul pasagerilor.

Proiectul, care a costat 6,5 milioane de lei a fost elaborat de OATUCL, prevede reorganizarea completă a zonelor de check-in și procesare bagaje, construcția unor extensii moderne în zona de plecări, dar și introducerea unor tehnologii avansate: FAST TRACK pentru flux rapid, ABC-gate-uri pentru control automatizat al pașapoartelor și sisteme de tip self-service pentru bagaje. Vor fi amenajate noi zone de așteptare, extins business lounge-ul, dar și create spații suplimentare pentru confortul pasagerilor – terasă acoperită, cabine de duș etc.

Întrebat dacă termenul de finalizare din 2026 este realist, Spoială a declarat că „marea parte a proiectului a fost deja realizată la nivel tehnic”, iar procedura de desemnare a constructorului „nu va mai dura mult”. „Indiferent de ce va fi în viitor, odată ce proiectul a fost lansat, el trebuie dus la capăt”, a mai spus acesta.

Potrivit datelor oficiale, în prima jumătate a anului 2025, Aeroportul Chișinău a înregistrat un trafic de 2,5 milioane de pasageri. Administrația estimează că până la finalul anului va fi depășit pragul de 5 milioane – o cifră record care justifică, în viziunea conducerii, necesitatea extinderii terminalului.

Rămâne de văzut dacă proiectul va fi dus la capăt conform calendarului și bugetului anunțat – sau dacă planurile de dezvoltare vor rămâne în istorie drept o altă promisiune lansată la timp pentru alegeri.