UE va relaxa sancțiunile impuse băncilor rusești

Uniunea Europeană va modifica, miercuri, sancţiunile impuse Rusiei, prin autorizarea deblocării unor fonduri aparţinând unor mari bănci ruseşti, proces de care ar putea fi nevoie pentru a reduce blocajele apărute în comerţul mondial cu alimente şi îngrăşăminte, arată un document de lucru consultat de Reuters.

Decizia Bruxelles-ului vine pe fondul criticilor exprimate de liderii ţărilor africane cu privire la impactul sancţiunilor occidentale asupra comerţului cu alimente, care este posibil să fi agravat penuriile provocate în principal de invazia rusească din Ucraina şi de blocada impusă de Rusia asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră.

Conform noilor reglementări revizuite, care ar urma să fie adoptate miercuri de ambasadorii la UE ai statelor membre, cele 27 de ţări UE vor putea să deblocheze resursele economice, îngheţate anterior, aparţinând marilor bănci ruseşti VTB, Sovcombank, Novikombank, Otkritie FC Bank, VEB, Promsvyazbank şi Bank Rossiya, arată documentul consultat de Reuters.

Separat, conform unor noi sancţiuni ce urmează să fie adoptate tot miercuri, Sberbank, cea mai mare bancă rusească, ar urma să fie supusă îngheţării activelor sale, cu excepţia acelor resurse necesare pentru comerţul cu alimente, a declarat un oficial european pentru Reuters.

Documentul de lucru susţine că banii ar putea fi eliberaţi „după ce s-a stabilit că astfel de fonduri sau resurse economice sunt necesare pentru achiziţia, importul sau transportul de produse agricole şi alimentare, inclusiv grâu şi îngrăşăminte”.

Conform sancţiunilor revizuite, UE intenţionează de asemenea să faciliteze exporturile de alimente din porturile ruseşti, pe care traderii au încetat să le mai deservească după sancţiunile UE, în pofida faptului că măsurile UE scutesc în mod explicit exporturile de alimente, a mai spus oficialul citat de Reuters.

Uniunea Europeană, alături de SUA, Marea Britanie şi alte state, a impus o gamă variată de sancţiuni Rusiei după invadarea Ucrainei, însă până acum UE a dezminţit acuzaţiile că sancţiunile sale au afectat comerţul cu alimente.

#banci rusesti #sanctiuni #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se îndreaptă spre pragul de un milion de autoturisme, în timp ce infrastructura rutieră abia mai face față numărului tot mai mare de vehicule. Numai în perioada 2025–2026, în țară vor fi importate, potrivit estimărilor, aproximativ 130 de mii de automobile, aproape cât întregul parc auto de pe malul drept al Nistrului la începutul independenței. Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că ambuteiajele care paralizează astăzi Chișinăul ar putea deveni o problemă permanentă și în alte orașe.

Potrivit unei analize publicate de economistul Veaceslav Ioniță, în 2025 Republica Moldova a înregistrat un record absolut la importul de autoturisme, cu aproximativ 64 de mii de unități într-un singur an. Tendințele din 2026 indică posibilitatea depășirii acestui nivel, ceea ce ar ridica importurile cumulate din cei doi ani la circa 130 de mii de automobile.

Pentru a ilustra amploarea fenomenului, economistul compară situația actuală cu cea de la începutul anilor ’90. În 1990, pe malul drept al Nistrului existau aproximativ 144 de mii de autoturisme. Astfel, în numai doi ani, Moldova ar putea importa aproape tot atâtea automobile câte circulau în întreaga țară, pe teritoriul controlat în prezent de autoritățile constituționale, în ajunul independenței.

Creșterea este și mai spectaculoasă în comparație cu anul 1970, când pe malul drept al Nistrului erau înregistrate doar 8.200 de autoturisme. La sfârșitul trimestrului III din 2026, parcul auto a ajuns la 926,4 mii de unități, ceea ce reprezintă o majorare de aproape 113 ori în 56 de ani.

„Practic, încercăm să acomodăm un parc auto de 113 ori mai mare într-o infrastructură a cărei structură de bază s-a schimbat relativ puțin”, constată economistul.

Potrivit lui Ioniță, problema este că extinderea infrastructurii rutiere nu a ținut pasul cu ritmul de creștere a numărului de automobile. O mare parte dintre străzile și bulevardele utilizate astăzi au fost proiectate încă în perioada sovietică, pentru un trafic incomparabil mai redus. Deși unele artere au fost modernizate sau extinse, capacitatea generală a rețelei rutiere, în special în orașe, a crescut mult mai lent decât parcul auto.

Datele prezentate de economist arată că, în 2020, Republica Moldova avea aproximativ 678 de mii de autoturisme, iar la sfârșitul anului 2025 numărul acestora ajunsese la aproape 893 de mii. Este vorba despre o creștere netă de 215 mii de automobile în doar cinci ani.

În aceeași perioadă au fost procurate aproximativ 249 de mii de autoturisme, în timp ce circa 34 de mii au fost radiate din evidență. Economistul precizează că nu toate automobilele cumpărate se adaugă automat la parcul existent, deoarece o parte înlocuiesc vehiculele vechi.

Numai în primele nouă luni ale anului 2026, parcul auto a crescut cu aproape 34 de mii de unități, ajungând la 926,4 mii. Dacă actuala dinamică se menține, pragul de un milion de autoturisme ar putea fi atins în 2027.

„Poate ar trebui chiar să pregătim un certificat pentru proprietarul automobilului cu numărul un milion!”, remarcă ironic Veaceslav Ioniță.

Economistul atrage atenția că, în pofida acestei creșteri accelerate, Republica Moldova rămâne în urma statelor Uniunii Europene în ceea ce privește nivelul de motorizare. Aceasta înseamnă că numărul automobilelor ar putea continua să crească odată cu majorarea veniturilor populației.

Pentru următorii ani, Ioniță consideră plauzibil un volum anual al importurilor de 50–60 de mii de autoturisme, ceea ce ar pune o presiune și mai mare asupra infrastructurii existente.

O altă problemă este lipsa locurilor de parcare. Potrivit economistului, automobilele ocupă deja o parte importantă din spațiul urban, concurând nu doar pentru benzile de circulație, ci și cu transportul public și pietonii.

În opinia sa, simpla construcție a unor drumuri și parcări noi nu va putea rezolva problema pe termen lung, mai ales în Chișinău, unde spațiul disponibil este limitat. Soluțiile ar trebui să includă dezvoltarea unui transport public competitiv, organizarea parcărilor și regândirea mobilității urbane.

„Nu putem cere oamenilor să renunțe la confortul personal doar pentru că infrastructura publică nu a reușit să țină pasul cu dezvoltarea economică”, subliniază economistul.

Veaceslav Ioniță avertizează că, în lipsa unor măsuri serioase, problema traficului ar putea deveni mult mai gravă în următorii ani, iar discuția nu se va mai limita la timpul pierdut în ambuteiaje, ci la capacitatea orașelor de a asigura spațiul necesar circulației.

#import #mașini #Moldova