Câte milioane au pus la bătaie finanțatorii externi pentru bugetul Republicii Moldova

În primul semestru al anului 2022, Republica Moldova a primit peste 55 milioane de euro și 95,85 milioane de dolari sub formă de împrumuturi externe pentru suport bugetar, arată datele Ministerului Finanțelor.

În șase luni ale anului 2022, republica Moldova a obținut împrumuturi în valoare de 55 milioane de euro și 95,8 milioane dolari SUA.

În cadrul programului cu FMI, țara a primit 55 milioane de euro și 86 milioane 547 mii 740,94 dolari SUA. În plus, 615,64 mii dolari SUA sub formă de împrumut de la Asociația Internațională pentru Dezvoltare în cadrul proiectului de modernizare a administrației fiscale (TAMP).

În același timp, Republica Moldova a primit încă 8,69 milioane de dolari sub forma unui împrumut de sprijin bugetar de la Asociația Internațională pentru Dezvoltare (AID) pentru reformele în domeniul sănătății.

Autoritățile Republicii Moldova intenționează să primească granturi în valoare de 2,4 miliarde de lei dublu față de cifra aprobată anterior, arată datele bugetare.

Suma totală a granturilor va fi majorată de 1,9 ori de la 1,3 miliarde de lei. Granturile pentru susținerea bugetului vor totaliza 1,4 miliarde de lei în loc de 440 milioane de lei (echivalentul a 20 milioane de euro), cât se preconiza anterior.

Pentru finanțarea proiectelor din surse externe sunt estimați 988,3 milioane de lei (52,5 milioane de dolari), în loc de 877,9 milioane de lei (46,8 milioane de dolari), estimate anterior.

În prezent datoria Guvernului Moldovei se apropie de 80 miliarde lei, dintre care 2/3 sunt împrumuturi externe.

Criza pandemică, energetică, alimentară și cea provocată de războiul din Ucraina lovește al 3-lea an consecutiv foarte dur în economia Moldovei și în bugetul public.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#bani strainatate #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.