Bătălie pentru vânt şi soare! Guvernul îndeamnă moldovenii să-și cumpere panouri fotovoltaice

Guvernul simplifică procedura de racordare, instalare și admitere în exploatare a centralelor fotovoltaice pentru consumatorii casnici. În acest sens, Cabinetul de miniștri a dat aviz pozitiv la un proiect de lege care vine să promoveze utilizarea energiei din surse regenerabile.

Scopul proiectului de lege este de a opera mai multe modificări la legislație pentru a încuraja consumatorii casnici să dezvolte proiecte pentru producerea energiei electrice din surse regenerabile pentru acoperirea consumului propriu în limita capacităților contractate.

Astfel, principalele prevederi ale proiectului se referă la:

– Micșorarea termenului de eliberare a avizului de racordare a instalațiilor de producere din surse regenerabile de capacități mici destinate pentru acoperirea consumului propriu, de la maxim 30 zile la 10 zile calendaristice;

– Excluderea obligației de obținere a actului de corespundere pentru consumatorii casnici, care vor monta instalațiile de producere din surse regenerabile în limitele puterii contractate, în acest caz admiterea în exploatare a instalației de producere se confirmă prin declarația electricianului autorizat;

– În cazul consumatorilor casnici la proiectare nu va fi necesar de obținut certificat de urbanism autorizație de construcție, iar proiectul tehnic se va realiza doar pentru compartimentul energie electrică și rezistența construcției;

– Modificarea zilei de achitare de către furnizor a surplusului de energie electrică generat în rețea de către consumatorul final, deținător al unei centrale electrice, care produce energie electrică din surse regenerabile pentru uz propriu, de la sfârșitul anului – 31 decembrie la data de 31 martie, încât cetățenii să poată valorifica în timpul iernii energia produsă pe timp de vară.

Modificările propuse în inițiativa legislativă vin să ajute consumatorii, în mod particular pe cei casnici, care reprezintă cea mai vulnerabilă categorie. Astfel, vor fi reduse costurile investiționale și costurile pentru punerea în funcțiune a unei centrale electrice ce utilizează surse regenerabile de energie pentru acoperirea consumului propriu a consumatorului casnic. Acest lucru va avea ca efect majorarea producerii interne de energie electrică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#regenerabila #fotovoltaice #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.