Scumpirea creditelor amenință băncile cu majorarea numărului rău-platnicilor

În ultima perioadă se atestă o scumpire a creditelor acordate de bănci urmare a majorării ratei de politică monetară la 18,5%. Economiștii susțin că pe termen mediu vom asista la creștere a numărului celor care nu-și vor putea rambursa datoriile.

„Cu siguranță, revizuirea ratelor dobânzilor la credite va influența rata creditelor neperformante. Peste vreo două – trei luni tabloul va fi mai clar. Este partea vizibilă a icebergului, datele publicate de BNM a împrumuturilor dubioase și compromise. Dar incapacitatea de plată care este camuflată cu recreditarea. Formal este tot ok, dar de fapt sunt probleme. Potrivit ultimului sondaj, o parte a populației se confruntă cu probleme la rambursarea împrumuturilor și confirmă că au contractat alte credite pentru a face față celor vechi”, explică economistul Veaceslav Ioniță.

Referindu-se la creșterea cu 9%, la 4,3 miliarde de lei a împrumuturilor noi acordate, economistul susține că indicatorul trebuie analizat împreună cu alte date. De exemplu, dacă s-au luat credite de 1 miliard de lei, dar s-au întors 1,5 miliarde de lei acest lucru arată constrângerea volumului împrumuturilor.

„Avem o creditare continuă destul de ridicată, pentru că oamenii au nevoie să-și achite facturile și să facă anumite cheltuieli. Chiar dacă a crescut rata dobânzii la credite, ele oricum sunt mai mici ca rata inflației. Asta înseamnă că dacă, în prezent, este achiziționat un bun cu 1000 de lei și este achitată o rată de 15%, costul creditului va fi de 1115 lei, dar valoarea bunului va fi de 1130 de lei. Respectiv contractarea împrumuturilor, însă este convenabilă, în condițiile în care bunul achiziționat la anul va fi mai scump față de anul curent”, spune Ioniță.

Economistul Viorel Gîrbu spune că cei care au contractat credite în perioada anterioară cu o rată variabilă vor avea de suferit, deoarece băncile au revizuit ratele la împrumuturi. Instituțiile financiare trebuie să fie mai precaute dacă nu vor să nu piardă clienți, iar populația trebuie să înțeleagă că băncile sunt obligate să revizuiască ratele urmate a deciziei BNM.

„Efectele politicii monetare este pe termen lung. Dobânzile operate de bănci nu au ajuns la 18% așa cum este rata de bază. De suferit au împrumuturile acordate Guvernului – primul care plătește costul politicii monetare este Executivul”, afirmă Gîrbu.

Potrivit ultimelor date ale Băncii Naționale, soldul creditelor neperformante însuma la sfârșitul lunii mai era de 3,8 miliarde de lei față de 3,6 miliarde de lei în mai 2021.

#dobinda #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.