"Mussolini în fustă" ar putea deveni prima femeie premier din istoria Italiei. Cine este Giorgia Meloni, vedetă disco

Pentru prima dată în istoria Italiei de la 1924 încoace, când Partidul Național Fascist condus de Benito Mussolini a venit la putere, un partid naționalist cu elemente neofasciste se află pe primul loc în preferințele alegătorilor.

Partidul de extremă dreaptă Fratelli d’Italia (Frații Italiei) condus de Giorgia Meloni, are 23,7% în sondaje, fiind pe primul loc, și ar putea da prima femeie premier din istoria Italiei.

Este urmat de Partito Democratico (Partidul Democrat) condus de Enrico Letta (fost premier), partidul de centru-stanga are 22,7%. Lega, un partid populist eurosceptic de extrema dreapta, condus de Matteo Salvini, a început să stea prost în sondaje, având 15,4%, urmat de partidul de centru Mișcarea Cinci Stele, condus de Giuseppe Conte, tot un partid populist eurosceptic, care are 11,9%.

Lega avea 30%, fiind pe primul loc in preferintele votantilor, dar popularitatea i-a scazut enorm, cel mai probabil pentru ca Matteo Salvini, supranumit Il Capitano, sustinator al lui Vladimir Putin, si care era candva cotat ca cel mai extremist si mai puternic politician al Italiei, n-a dat randament in functia de vicepremier pe care o ocupa din iunie 2018.

În urmă cu trei ani, cuvintele Giorgiei Meloni, vedeta în devenire a dreptei naționaliste a Italiei, au ajuns să fie puse pe ritmuri muzicale și auzite pe ringurile de dans ale țării. Un discurs în care s-a descris ca fiind „o femeie, o mamă, o italiană și o creștină” a fost preluat de câțiva DJ nemulțumiți de părerile ei despre căsătoria gay; i-au eșantionat cuvintele, le-au amestecat și le-au pus pe ritm de dans.

Însă efectul a fost invers: cântecul a urcat în topuri și, în loc să o discrediteze pe Meloni, i-a adăugat popularitate, scrie The Times. „Cântecul a fost prea bun și prea dansabil”, și-a amintit ea mai târziu. „Ceea ce trebuia să fie o armă împotriva ideilor mele a devenit, în mod paradoxal, o modalitate puternică de a le amplifica și de a le răspândi,” a glumit ea.

Giorgia Meloni, „o Mussolini în variantă feminină”?

Giorgia Meloni, născută în 1977, de profesie jurnalist, s-a alăturat „Frontului Tineretului” al partidului neofascist MSI pe când era o elevă de 15 ani, pentru a trimite un semnal împotriva terorii de extremă-stânga din acei ani din Italia.

Ulterior, a condus uniunea studențească a partidului de extremă dreapta „Alianța Națională” și a fost aleasă în Camera Deputaților a Parlamentului italian în 2006. În 2008, a devenit cel mai tânăr ministru al Italiei. La 31 de ani, a preluat portofoliul Tineretului în guvernul lui Silvio Berlusconi. În urmă cu zece ani, Giorgia Meloni a fondat organizația „Frații Italiei”, pe care o prezidează din 2014. În 2020, ea a preluat și președinția familiei de partide europene „ECR”, din care face parte, între altele, partidul de guvernământ polonez PiS.

#premier #Italia #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, a venit cu o explicație detaliată despre funcționarea bursei de energie electrică, lansată pe 10 decembrie, și beneficiile pe care aceasta le aduce consumatorilor și mediului de afaceri. Potrivit oficialului, introducerea unei piețe organizate și transparente va schimba modul în care se stabilește prețul energiei în Republica Moldova.

„Bursa de energie electrică este locul unde producătorii și furnizorii comercializează energia, iar cumpărătorii sunt furnizorii de energie electrică”, explică Borosan.

Un element central îl constituie prețul orar al energiei, stabilit în funcție de cerere și ofertă. În perioadele cu producție abundentă, în special din surse regenerabile, prețurile pot coborî considerabil. Borosan amintește exemplul pieței din România: „Atunci când este multă energie, prețul este foarte mic sau chiar zero, așa cum s-a întâmplat pe 3 iunie 2025 pe piața OPCOM”. În schimb, în orele de vârf, tarifele pot fi de câteva ori mai mari.

Pentru consumatori, acest model creează noi oportunități. Furnizorii de pe piața liberă vor putea propune tarife adaptate profilului de consum al fiecărui client, inclusiv prețuri reduse pentru cei care consumă mai mult în orele cu cost mic. Borosan subliniază că „este cel mai mare beneficiu pentru consumatori”, întrucât aceștia își vor putea optimiza cheltuielile prin ajustarea programului de consum sau prin măsuri de eficiență energetică.

Bursa va stimula și producătorii, în special pe cei din sectorul energiei regenerabile, care dețin în prezent o capacitate instalată de aproximativ 1.000 MW. Aceștia vor putea vinde energia la prețul optim al fiecărei ore, în funcție de condițiile reale din piață. Diferențele de preț dintre ore vor impulsiona investițiile în tehnologii de stocare. „Experiența României demonstrează recuperarea investiției în sisteme de baterii într-un termen foarte scurt, de câțiva ani”, notează Borosan.

Odată cu introducerea prețului orar, autoritățile se așteaptă la o creștere a investițiilor în contoare inteligente și sisteme de măsurare modernizate, necesare pentru o piață competitivă și flexibilă.

Un alt pas important va fi cuplarea pieței din Moldova cu piața energetică europeană, ceea ce va permite alinirea prețurilor la cele din România: consumatorii din ambele țări vor avea același preț la aceeași oră, în aceeași zi.

Borosan afirmă că tranzacțiile orare vor crea un mediu concurențial real: „Concurența între participanți conduce la îmbunătățirea calității serviciilor și la reducerea prețului”. În plus, el subliniază că bursa asigură formarea transparentă a prețului, în condiții de piață și concurență.

Precizăm că din 10 decembrie a devenit operațională piața energiei electrice pentru ziua următoare din Republica Moldova, iar din 17 decembrie va fi lansată și piața energiei electrice pe parcursul zilei.