Fisuri în frontul politic german

29 Iul. 2022, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iul. 2022, 05:00 // Actual //  bani.md

Poziția dură a guvernului german față de Rusia de la începutul războiului din Ucraina este supusă la presiuni pe plan intern, pe măsură ce se intensifică îngrijorările legate de criza energetică și de posibilele penurii de gaz, potrivit The Guardian.

Până acum, toate partidele principale din întregul spectru politic au susținut sancțiunile stricte impuse Rusiei.

Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, unii lideri conservatori germani și-au exprimat scepticismul cu privire la strategia Occidentului, în condițiile în care sondajele de opinie indică faptul că aproximativ jumătate din populația germană consideră că sancțiunile afectează mai mult Germania decât Rusia.

În general însă, sondajele arată că mai mult de două treimi dintre germani susțin în continuare sancțiunile, relatează Reuters.

Aproximativ jumătate dintre gospodăriile germane se bazează pe gaz pentru încălzire, la fel ca și aproximativ o treime din consumul de energie industrială a țării.

În luna mai, Germania a înregistrat primul deficit comercial lunar din 1991 încoace, în parte din cauza inflației de aproximativ 8%.

Michael Kretschmer, liderul conservator al regiunii estice Saxonia, a declarat pentru ziarul Die Zeit într-un interviu publicat joi:

  • „Întregul nostru sistem economic este în pericol să se prăbușească. Dacă nu suntem atenți, Germania ar putea deveni dezindustrializată.
  • Dacă ne dăm seama că nu putem renunța deocamdată la gazul rusesc, atunci este neplăcut, dar aceasta este realitatea și trebuie să acționăm în consecință”.

Îngrijorările legate de politica guvernamentală privind Ucraina sunt răspândite în special în fostul Est comunist, care are legături mai puternice cu Moscova și care ar putea fi mai afectat de criza economică iminentă, deoarece se află deja într-o situație mai proastă, relatează Reuters.

Kretschmer, al cărui stat are o populație de aproximativ 4 milioane de locuitori, cere ca războiul din Ucraina să fie „înghețat” și ca Europa să facă presiuni pentru negocieri de pace.

Kretschmer spune că acest lucru ar stimula comerțul cu combustibili fosili și cereale și ar preveni colapsul economic al Germaniei și foametea din Africa, dar criticii se tem că acest lucru ar legitima câștigurile teritoriale ale Rusiei și ar permite Kremlului să se regrupeze înainte de a putea organiza noi ofensive militare.

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.