Umbra lui Putin peste criza politică din Italia

29 Iul. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iul. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Cotidianul italian La Stampa a publicat joi un articol în care arată că Antonio Capuano, consilier pe probleme internaționale al lui Matteo Salvini, și Oleg Kostiukov, un oficial al ambasadei ruse, s-au întâlnit înaintea căderii guvernului Draghi.

Potrivit La Stampa, care citează serviciile secrete italiene, diplomatul rus l-a întrebat pe omul de încredere al liderului Matteo Salvini despre posibilitatea ca Liga, partidul acestuia, să își retragă miniștrii din guvernul condus de Mario Draghi. Reamintim că premierul Draghi a demisionat după ce mai multe partide din coaliția pe care o conducea și-au retras sprijinul politic. Draghi a avut o atitudine constant anti-rusă pe durata invaziei din Ucraina.

În replică, Salvini a catalogat dezvăluirile drept o „știre falsă”. La Stampa și-a apărat însă articolul, spunând că acesta se bazează pe un rezumat informal al activității serviciilor de informații pe această temă, potrivit agenției Ansa.

În trecut, Salvini și-a exprimat în mai multe rânduri admirația față de președintele rus Vladimir Putin. Cu toate acestea, Salvini a condamnat invazia Moscovei în Ucraina.

Partidul Democrat (PD), de centru-stânga, și partidul de centru Italia Viva au cerut joi un raport explicativ de urgență în parlament, în Camera inferioară. Ministrul de externe Luigi Di Maio a cerut și el clarificări. „Aceste chestiuni sunt foarte îngrijorătoare”, a declarat Di Maio. „Îi spun lui Salvini că trebuie să dea explicații cu privire la relațiile cu Rusia”, a mai spus acesta, citat de Ansa.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.