Corupție la nivel înalt! Instituția care ia mită cu sacul. Businessul a ajuns la limita răbdării

În cadrul studiului au fost identificate domeniile cu risc major de corupție ce afectează mediul de afaceri. Astfel, obținerea actelor permisive și controlul de stat asupra activității de întreprinzător sunt domeniile care necesită o atenție mai mare din partea autorităților și societății civile. Aceste constatări sunt validate de către focus grupului organizat de Expert Grup, precum și concluziile unor rapoarte ale CNA sau CC. Cadrul de reglementare lacunar și ambiguu, planificarea defectuoasă a controalelor, dar și integritatea redusă a funcționarilor sunt printre principalii factori care cresc riscurile de corupție cu impact asupra mediului de afaceri, constată o analiză Expert Grup, Riscurile de corupție în domeniul controalelor de stat și activității de întreprinzător.

Riscurile de corupție se atestă la obținerea unor acte permisive. Raportului CNA privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale în cadrul ANSP, arată că, printre cele mai grave abateri depistate se numără eliberarea autorizațiilor sanitare pentru încăperile care nu corespund normelor sanitare și crearea de impedimente la obținerea documentelor sanitare necesare funcționării unor obiective. De asemenea, au fost analizate datele referitoare la actele permisive eliberate de subdiviziunile teritoriale ale ANSP în perioada 2020-2021. Aici au fost constatate mai multe nereguli admise de către angajații Agenției, precum eliberarea abuzivă de către funcționarii ANSP a unor acte permisive ce țin de competența ANSA, eliberarea abuzivă de avize sanitare în lipsa unui cadru de reglementare permisiv, dar și eliberarea excesivă sau arbitrară a autorizațiilor sanitare pe domenii și activități care nu sunt reglementate.

Controlul de stat este un alt domeniu „sensibil” la acte de corupție. Aici mediul de afaceri interacționează cel mai mult cu instituțiile statului, ceea ce sporește intensificarea riscurilor de corupție. Participanții la focus grupul organizat de Expert Grup, au relatat că organele de control și organele de drept intervin în activitatea de business în mod exagerat, neproporțional, abuziv, cu încălcări ale legislației sau folosindu-se de prevederile procedurale și componentele de infracțiuni existente. Comunitatea de afaceri percepe aceste intervenții ca estorcare de bani sau în anumite cazuri încercări de preluare a business-ului.

Pentru eliminarea riscurilor de corupție, experții recomandă aplicarea pe deplin a măsurilor operate în cadrul reformei regulatorii privind simplificarea procedurilor de eliberare a actelor permisive prin înlăturarea aspectelor birocratice și maximizarea activității ghișeelor unice. Aici, implică și extinderea oportunităților digitale pentru IMM.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#insttutii #coruptie #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.