Obsesia lui Putin. De două decenii se gândește doar la asta

Invitat în podcastul de la evz.eo „România lui Cristache”, istoricul Adrian Cioroianu, unul dintre puținii politicieni români care l-au cunoscut personal pe Vladimir Putin, este convins că războiul a început să fie configurat încă de acum două decenii.

“Războiul ăsta era în pregătire de foarte mult timp. Putem coborî înapoi în 2003, când pentru prima dată opțiunea războiului a figurat pe masa decidenților din Rusia, în paralel cu dezvoltarea unei piețe comune eurasiatice, condusă de Rusia. Acolo în 2004 a avut loc o revoluție portocalie, pe care evident Rusia a pus-o pe seama americanilor. Și noi am fost în aceeași situație. Nu am intrat în 1997 în NATO, Bill Clinton n-a vrut să forțeze mâna rușilor atunci.”, este opinia fostului ministru de externe al României în perioada 2007-2008. Acesta a mai remarcat faptul că steagul autointitulatei republici Donetsk a fost văzut pentru prima dată încă din 2005.

Obsesia lui Putin: Rușii, ucrainenii și bielorușii sunt același popor

În perioada în care conducea diplomația românească, Adrian Cioroianu a participat la marele summit din 2008 de la București, unde s-au întâlnit față în față cei mai puternici oameni ai planetei. Vladimir Putin a făcut atunci o declarație care i-a pus pe toți pe în gardă.

„În discuția, altfel amicală și deschisă, pe care a avut-o cu președintele american, cu doamna Merkel, cancelarul Germaniei, cu președintele României, bineînțeles, era Traian Băsescu, Putin a spus, ceea ce eu consider că el crede, că nu există Ucraina, că e un stat artificial. Și că jumătate din teritorii sunt teritorii rusești.”, a povestit fostul ministru de externe.

COVID-ul a amânat războiul?

„Occidentul cred că a făcut tot ce a depins de Merkel, de Sarkozy, de toți președinții, să tragă de timp. Opinia mea e că multe dintre concesiile care s-au făcut, inclusiv Nord Stream 2 erau menite să-l determine pe Putin să înțeleagă că poate fi o cale din care să câștige. Eu cred că au fost concesii care să-l determine pe Putin să nu înceapă războiul, plus că exista în subsidiar speranța Occidentului că nici Putin nu e de neînlocuit. Deci a fost o cursă de a câștiga timp.”, consideră istoricul Adrian Cioroianu care este convins că războiul a început mai târziu decât și-a dorit Putin.

„Atenție! Cred că nu era planificat în Februarie 2022. Era mai devreme. Ce să vezi… COVID. S-ar putea ca acest nenorocit de virus de care nu mai scăpăm, să fi amânat războiul.”, a concluzionat Adrian Cioroianu.

#razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive