Obsesia lui Putin. De două decenii se gândește doar la asta

Invitat în podcastul de la evz.eo „România lui Cristache”, istoricul Adrian Cioroianu, unul dintre puținii politicieni români care l-au cunoscut personal pe Vladimir Putin, este convins că războiul a început să fie configurat încă de acum două decenii.

“Războiul ăsta era în pregătire de foarte mult timp. Putem coborî înapoi în 2003, când pentru prima dată opțiunea războiului a figurat pe masa decidenților din Rusia, în paralel cu dezvoltarea unei piețe comune eurasiatice, condusă de Rusia. Acolo în 2004 a avut loc o revoluție portocalie, pe care evident Rusia a pus-o pe seama americanilor. Și noi am fost în aceeași situație. Nu am intrat în 1997 în NATO, Bill Clinton n-a vrut să forțeze mâna rușilor atunci.”, este opinia fostului ministru de externe al României în perioada 2007-2008. Acesta a mai remarcat faptul că steagul autointitulatei republici Donetsk a fost văzut pentru prima dată încă din 2005.

Obsesia lui Putin: Rușii, ucrainenii și bielorușii sunt același popor

În perioada în care conducea diplomația românească, Adrian Cioroianu a participat la marele summit din 2008 de la București, unde s-au întâlnit față în față cei mai puternici oameni ai planetei. Vladimir Putin a făcut atunci o declarație care i-a pus pe toți pe în gardă.

„În discuția, altfel amicală și deschisă, pe care a avut-o cu președintele american, cu doamna Merkel, cancelarul Germaniei, cu președintele României, bineînțeles, era Traian Băsescu, Putin a spus, ceea ce eu consider că el crede, că nu există Ucraina, că e un stat artificial. Și că jumătate din teritorii sunt teritorii rusești.”, a povestit fostul ministru de externe.

COVID-ul a amânat războiul?

„Occidentul cred că a făcut tot ce a depins de Merkel, de Sarkozy, de toți președinții, să tragă de timp. Opinia mea e că multe dintre concesiile care s-au făcut, inclusiv Nord Stream 2 erau menite să-l determine pe Putin să înțeleagă că poate fi o cale din care să câștige. Eu cred că au fost concesii care să-l determine pe Putin să nu înceapă războiul, plus că exista în subsidiar speranța Occidentului că nici Putin nu e de neînlocuit. Deci a fost o cursă de a câștiga timp.”, consideră istoricul Adrian Cioroianu care este convins că războiul a început mai târziu decât și-a dorit Putin.

„Atenție! Cred că nu era planificat în Februarie 2022. Era mai devreme. Ce să vezi… COVID. S-ar putea ca acest nenorocit de virus de care nu mai scăpăm, să fi amânat războiul.”, a concluzionat Adrian Cioroianu.

#razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.

#pavel durov #sanctiuni #telegram