O companie aeriană din Moldova sparge gheața pe Aeroportul Băneasa

Aeroportul Băneasa din România, al treilea cel mai vechi aeroport din întreaga lume, încă funcțional, se redeschide luni, 1 august 2022. Tot în această zi se celebrează 110 ani de la inaugurarea aerodromului devenit mai apoi aeroport, astfel că la eveniment sunt așteptați membri ai aviației civile și militare din România, care vor executa treceri demonstrative la înălțime joasă.

Istoria Aeroportului Băneasa începea încă din 1 august 1912, atunci când Liga Aeriană Română, sub conducerea principelui George Valentin Bibescu, a creat o şcoală de pilotaj pentru militari la Băneasa. Reabilitarea aeroportului a costat 11 milioane de euro.

De luni, 1 august 2022, Aeroportul Băneasa din nordul Bucureștiului se va redeschide pentru cursele de linie, după nouă ani de inactivitate a curselor de acest tip.

Aeroportul Băneasa a trecut printr-un program de modernizare, care a permis reluarea curselor comerciale de linie. Astfel, există deja trei companii aeriene gata să preia cursele de linie și charter dinspre aeroportul Băneasa, conform declarației directorului George Dorobanțu.

„Avem deja trei discuții avansate în stadiu de semnare contracte care să opereze de la Băneasa. Este vorba despre Ryanair, care caută soluții pentru a-și crește baza de aeronave din România, vor opera două zboruri din sezonul de toamnă sau iarnă, Air Connect care și-a anunțat intenția să opereze și de pe Băneasa, momentan ei sunt autorizați pentru Otopeni, dar vor opera și la Băneasa, pentru zboruri cu aeronave ATR de scurtă distanță.

Mai este o companie înregistrată în Republica Moldova, Fly One pentru curse tip charter, Băneasa-Chișinău”, a transmis George Dorobanțu, director demisionar al CNAB. În altă ordine de idei, de la 1 august 2022, actualul director va fi înlocuit.

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a marcat, în noiembrie 2021, finalizarea lucrărilor de modernizare la aeroportul Băneasa. Lucrările au început în luna februarie 2020, în cadrul proiectului de investiții „Reabilitarea şi refuncţionalizarea interioarelor clădirilor A, B şi Rotondă de la Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu (AIBB-AB)”, suma contractului fiind în valoare de 66.629.040, lei fără TVA (inclusiv cheltuieli diverse şi neprevăzute), iar valoarea decontată este de 96%.

Aeroportul va putea procesa cel puțin 200 de pasageri în 60 de minute, iar, potrivit lui George Dorobanțu, timpii de așteptare pentru zona business sunt aproape inexistenți.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Aeroport #lansare #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.