În numai o zi, Rusia a lansat rachete de croazieră în valoare de aproape 100 de milioane de dolari în Ucraina

Opt rachete de tipul Kh-101(Kh-555), lansate de către Rusia asupra Ucrainei marţi au costat aproape 100 de milioane de dolari, relatează miercuri Ukrainska Pravda, citând o declaraţie făcută de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Oleg Nikolenko.

Yesterday alone, Russia attacked Ukraine with missiles worth of $100 million. Putin consigns Russia to poverty with his criminal war, instead of investing in its future. Isn’t it time for Russians to stop marching with portraits of their corrupt leader and start asking questions?

— Oleg Nikolenko (@OlegNikolenko_) August 3, 2022

„Putin condamnă Rusia la sărăcie cu războiul său criminal în loc să investească în viitorul ţării sale. Nu ar fi timpul ca ruşii să înceteze să mai mărşăluiască cu portretele liderului lor corupt şi să înceapă să-şi pună întrebări?”, se întreabă reprezentantul diplomaţiei ucrainene, argumentându-şi declaraţia cu un calcul făcut de către ediţia ucraineană a revistei Forbes numai pentru rachetele de croazieră pe care Rusia le-a lansat marţi seara asupra Ucrainei.

Astfel, conform calculelor Forbes.ua, costul unei rachete de croazieră de tipul Kh-101 este de 13 milioane de dolari; cel al unei rachete de croazieră Kalibr – 6,5 milioane de dolari; o rachetă Iskander se ridică la 3 milioane de dolari; o rachetă supersonică Onyx costă 1,25 milioane de dolari, costul unei rachete Kh-22 este de 1 milion de dolari; iar o rachetă tactică de tipul Tocika-U costă 0,3 milioane de dolari.

Rezultă, potrivit Forbes.ua, că numai în decursul zilei de marţi, forţele ruse au lansat rachete de croazieră în valoare de 91 de milioane de dolari asupra Ucrainei.
În seara zilei de marţi, aşa cum notează Ukrainska Pravda, Rusia a lansat asupra Ucrainei opt rachete de croazieră, dintre care şapte au fost doborâte de către antiaeriană ucraineană, aşa cum au anunţat anterior autorităţile militare. Mai devreme aceeaşi publicaţie nota că sistemul antiaerian ucrainean a interceptat şi distrus şase rachete lansate de forţele ruse în regiunea Liov.

#rachete #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discursul instigator la ură și discriminare, homofob sau sexist este tot mai utilizat în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Chiar înainte de 29 august – data când concurenții electorali au putut începe agitația – misiunea de monitorizare a Promo-LEX a identificat 233 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, dintre care 162 au avut loc în context electoral.

Mesajele discriminatorii au ajuns la circa 2,5 milioane de vizualizări, iar trei sferturi dintre ele au fost transmise prin intermediul rețelele de socializare. Restul declarațiilor de acest gen s-au în stradă, la proteste sau mitinguri, ori au fost transmise prin intermediul presei online și a televiziunilor.

Cel mai des, atacurile au vizat politicienii, membrii și simpatizanții partidelor politice/blocurile electorale, femeile, persoanele LGBT și grupurile vulnerabile, inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală.

Conform Promo-LEX, mesajul cu amenințările lui Igor Dodon l-a adresa PAS, în care spunea că va „scoate de gât și de urechi” din instituțiile statului oponenții a acumulat circa 100.000 de vizualizări online.

„Sergiu Butuc, reprezentant al partidului „Inima Moldovei”, a făcut aluzii la moartea lui Igor Grosu, iar Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, a folosit un discurs homofob, prezentând PAS și comunitatea LGBT ca „amenințări existențiale” pentru stat și familie. Vasile Costiuc, liderul „Democrația Acasă”, a continuat aceeași retorică, descriind simbolurile LGBT drept „propagandă nocivă” și contrapunând „majoritatea tăcută” a tradiționaliștilor unei minorități marginalizate”, se arată în informațiile prezentate de Promo-LEX.

Jurnaliștii au fost comparați cu „gândaci” de către simpatizanții și aliații Evgheniei Guțul, iar canalul de telegram WTF Moldova a reprezentat sub formă de insecte simpatizanții PAS, se mai arată în analiză.

„În altă zonă a online-ului, fostul vicepremier Alexandr Muravschi a scris pe Facebook că locul politicienilor care au divizat țara ar fi „în lagăr”. Declarația a venit chiar în perioada comemorării victimelor deportărilor în gulag, amplificând gravitatea mesajului.

În același registru, creatorul de conținut Victor Shmidt a sugerat că președinta Maia Sandu și membrii PAS ar putea avea soarta „небесной сотни” din Ucraina, protestatarii uciși în timpul Euromaidanului”, notează reprezentanții Promo-Lex.

Femeile implicate în politică au fost și ele vizate de atacuri sexiste. Bunăoară, avocata Fulga Grabovschi și jurnalista Maria Vieru au devenit protagoniste ale unor mesaje sexiste, lansate de către autorii canalului de Telegram „Ungureanu 112”, iar Dorin Chirtoacă l-a discriminat în baza criteriului de vârstă pe Vladimir Voronin.

„Indiferent de formă, instigări la violență, amenințări directe, insulte, dezumanizări sau stereotipuri sexiste și ageiste, discursul de ură continuă să fie un instrument de influențare a opiniei publice în campania electorală. Amplificat de rețele sociale, dar și de canale media tradiționale, acest tip de retorică nu doar că polarizează și mai mult societatea, ci și normalizează violența ca instrument politic”, menționează observatorii PromoLEX.

Conform Codului Contravențional, discursul de ură este interzis iar sancțiunile pentru asemenea ilegalitate pot ajunge la 12.500 de lei pentru persoane fizice și 20.000 – pentru persoane juridice, partide politice sau blocuri electorale care recurg la mesaje de acest gen în perioada campaniei electorale.

În paralel, Codul serviciilor media audiovizuale interzice difuzarea discursului care incită la ură în programele audiovizuale. Dacă televiziunile și posturile de radio nu se conformează. rigorii, riscă amendă sau retragerea licenței de emisie.

#promolex #candidati #alegeri