Grâul românesc ar putea fi tranzacționat la bursa de Chicago

Operatorul bursier american CME Group Inc. analizează posibilitatea de a introduce noi contracte futures pe grâu, în ideea de a modifica actualul contract pentru grâul din regiunea Mării Negre din cauza invadării Ucrainei de către Rusia, informează Bloomberg.

Bursa de la Chicago, una din cele mai mari platforme mondiale de tranzacţionare pentru derivate, a început consultările cu traderii şi brokerii cu privire la introducerea unui contract pentru grâu românesc, au declarat mai multe surse din apropierea acestui dosar. Sursele adaugă că nu a fost luată încă o decizie finală şi este posibil ca la finalul discuţiilor să nu fie introdus un nou produs.

Aceste discuţii vin după ce interesul pentru actualul contract pentru grâul din regiunea Mării Negre, bazat pe preţul grâului rusesc, s-a prăbuşit ca urmare a invadării Ucrainei în februarie.

Noul contract pentru grâul românesc ar urma să fie unul decontat în numerar şi bazat pe o estimare de preţ furnizată de S&P Global Platts.

Lansat în 2017 de CME, contractul futures pentru grâul din regiunea Mării Negre a devenit un indicator de referinţă pentru cerealele din regiune până la izbucnirea războiului din Ucraina, însă numărul contractelor încheiate s-a prăbuşit după ce invazia rusească în Ucraina a perturbat livrările de cereale din grânarul Europei. Acest contract este decontat în numerar şi bazat pe o estimare de preţ furnizată de S&P Global Platts pentru grâul rusesc încărcat în portul Novorossiysk.

Nu este pentru prima dată când CME se confruntă cu dificultăţi în ceea ce priveşte contractele futures cu cerealele din regiunea Mării Negre. Bursa de la Chicago a introdus un contract cu livrare fizică în 2012, doar pentru a renunţa la el în 2019, după ce nu a reuşit să genereze interes.

#Chicago #grau #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.