Piața criptomonedelor își revine după scăderile din ultima săptămână. Bitcoin crește cu 8%

Piața criptomonedelor își revine, după ce săptămâna trecută, prețul mai multor criptomonede, printre care și prețul Bitcoin, cea mai populară criptomonedă, a scăzut, scrie CNBC.

Potrivit Coin Metrics, astăzi, chiar după ora prânzului, prețul celei mai valoroase monede digitale din lume a urcat cu 8% și a ajuns la 53 544 dolari pe monedă. De asemenea, a crescut și prețul eterului și XRP, cu 10% și respectiv cu 12%.

Săptămâna trecută, Bitcoin a scăzut sub 50.000 de dolari pentru prima dată de la începutul lunii martie, după ce o creștere propusă a impozitului pe câștigurile de capital de la președintele american Joe Biden a dus la un val de vânzări. Întreaga piață criptografică a pierdut peste 200 de miliarde de dolari într-o singură zi.

Se așteaptă ca Biden să crească impozitul pe câștigurile de capital pe termen lung pentru cei mai bogați americani la 43,4%, inclusiv o suprataxă. Acest lucru a declanșat o scurtă scădere pe piețele bursiere, iar analiștii au spus că temerile cu privire la propunere s-ar fi putut extinde și pe piața criptografică.
Bitcoin a ajuns la un preț maxim istoric de aproape 65.000 de dolari.

În ultimele săptămâni, directorii cripto au avertizat cu privire la o posibilă reducere pe piață a autorităților de reglementare. Mai mulți oficiali, de la secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, până la președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, au dat un semnal de alarmă cu privire la utilizarea bitcoinului în activități ilegale.

În Turcia, banca centrală a interzis utilizarea activelor digitale în plăți, în timp ce două schimburi criptografice s-au prăbușit. Directorul general al uneia dintre firme, Thodex, ar fi fugit din Turcia cu 2 miliarde de dolari în fondurile investitorilor.

#crestere #pret #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.