Piața criptomonedelor își revine după scăderile din ultima săptămână. Bitcoin crește cu 8%

Piața criptomonedelor își revine, după ce săptămâna trecută, prețul mai multor criptomonede, printre care și prețul Bitcoin, cea mai populară criptomonedă, a scăzut, scrie CNBC.

Potrivit Coin Metrics, astăzi, chiar după ora prânzului, prețul celei mai valoroase monede digitale din lume a urcat cu 8% și a ajuns la 53 544 dolari pe monedă. De asemenea, a crescut și prețul eterului și XRP, cu 10% și respectiv cu 12%.

Săptămâna trecută, Bitcoin a scăzut sub 50.000 de dolari pentru prima dată de la începutul lunii martie, după ce o creștere propusă a impozitului pe câștigurile de capital de la președintele american Joe Biden a dus la un val de vânzări. Întreaga piață criptografică a pierdut peste 200 de miliarde de dolari într-o singură zi.

Se așteaptă ca Biden să crească impozitul pe câștigurile de capital pe termen lung pentru cei mai bogați americani la 43,4%, inclusiv o suprataxă. Acest lucru a declanșat o scurtă scădere pe piețele bursiere, iar analiștii au spus că temerile cu privire la propunere s-ar fi putut extinde și pe piața criptografică.
Bitcoin a ajuns la un preț maxim istoric de aproape 65.000 de dolari.

În ultimele săptămâni, directorii cripto au avertizat cu privire la o posibilă reducere pe piață a autorităților de reglementare. Mai mulți oficiali, de la secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, până la președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, au dat un semnal de alarmă cu privire la utilizarea bitcoinului în activități ilegale.

În Turcia, banca centrală a interzis utilizarea activelor digitale în plăți, în timp ce două schimburi criptografice s-au prăbușit. Directorul general al uneia dintre firme, Thodex, ar fi fugit din Turcia cu 2 miliarde de dolari în fondurile investitorilor.

#crestere #pret #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.