Imperiul celebrului oligarh Roman Abramovici se destramă. Ce se întâmplă cu averea lui

Roman Abramovici, fostul patron al celebrei echipe britanice Chelsea, a făcut miliarde în ultimii zeci de ani cumpărând proprietăţi de lux din oraşele britanice. Însă odată cu venirea sancţiunilor europene care vizează marii oligarhi ruşi, tronul pe care stătea Abramovici a început să se clatine, scrie Bloomberg.

Așadar, sancțiunile i-au influențat activele direct, fiind nevoie să le vândă pe unele, iar altele i-au fost înghețate. Printre acestea se numără Chelsea, care a fost vândută pentru cinci miliarde de euro, dar şi o participaţie în cadrul grupului siderurgic londonez Evraz.

Cea mai recentă lovitură încasată de oligarh, a venit în iulie când MHC Services, compania sa de consultanţă a depus cererea de lichidare. Principalele active ale lui Abramovici, valorau înainte de război 4,7 de miliarde euro, reprezentând un sfert din averea acestuia, scrie businessmagazin.ro.

De asemenea, pe fondul sancţiunilor, lui Abramovici îi este interzis să vândă orice proprietate britanică, iar orice banii pe care îi ţine în băncile locale sunt blocaţi.

Mai mult, oligarhului rus îi este interzis să-şi vândă participaţia la Evraz, cel mai important activ listat pe bursa din Marea Britanie. Compania sa a fost de asemenea ţinta sancţiunilor, ceea ce a făcut ca acţiunile să se prăbuşească cu 87%, înainte ca vânzarea participaţiei să fie îngheţată de guvern.

Așadar, imperiul lui Abramovici se destramă, lucru ce poate fi observat pe măsură ce averea lui scade.

#oligarh rus #roman abramovici #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.