Unde sunt cele mai scumpe și cele mai ieftine apartamente din Chișinău? Diferențe uriașe între sectoare

14 Nov. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Prețurile apartamentelor din Chișinău au crescut de 7,4 ori în ultimele trei decenii, iar în 2025 capitala Republicii Moldova a înregistrat cea mai mare scumpire anuală a locuințelor noi dintre capitalele europene analizate, de 31,7%. După această explozie a prețurilor, piața imobiliară a început să dea semne de temperare în 2026, însă locuințele rămân considerabil mai scumpe decât în urmă cu doar câțiva ani, a declarat economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice”, din 13 noiembrie.

Potrivit economistului, în 2025 a fost înregistrată cea mai mare creștere anuală a prețurilor apartamentelor din ultimii 25 de ani. În comparația internațională a locuințelor noi, Chișinăul a ocupat prima poziție, cu o scumpire de 31,7%, fiind urmat de Belgrad, unde prețurile au crescut cu 20%, Bratislava – 17,2%, București – 15,3% și Budapesta – 11,1%.

Evoluția pe termen lung arată dimensiunea scumpirilor. Dacă în perioada 1996–2000 un metru pătrat de apartament în Chișinău costa, în medie, aproximativ 170 de euro, în 2026 prețul a ajuns la 1.265 de euro. Astfel, în aproape trei decenii, locuințele s-au scumpit de 7,4 ori, cu o creștere medie anuală estimată la 8,3%.

Totuși, după saltul spectaculos din 2025, ritmul scumpirilor a încetinit puternic. În trimestrul II al anului 2026, creșterea anuală a prețurilor apartamentelor a coborât la 3,8%. Mai mult, față de trimestrul precedent, apartamentele noi s-au scumpit cu doar 0,2%, în timp ce locuințele de pe piața secundară s-au ieftinit cu 1,7%.

Chiar și așa, comparativ cu începutul anului 2023, apartamentele noi sunt mai scumpe cu 62%, iar cele de pe piața secundară – cu 61%.

Analiza scoate la iveală și diferențe importante între sectoarele capitalei. Cele mai scumpe apartamente se află în Centru, unde prețul median depășește cu 47% media orașului. La Buiucani, locuințele sunt cu 8% mai scumpe decât media municipală, iar la Râșcani – cu 2%. La polul opus se situează Botanica, unde prețurile sunt cu 13% sub media orașului, urmată de Telecentru, cu 11% sub medie, și Ciocana, cu 3% sub medie.

Piața este dominată de apartamentele mici. Potrivit datelor prezentate de Ioniță, peste 75% dintre locuințele scoase la vânzare în Chișinău au una sau două camere. Apartamentele cu două camere reprezintă 40,2% din ofertă, iar cele cu o cameră – 35%. În același timp, aproximativ 70% dintre apartamentele tranzacționate provin de pe piața secundară, în timp ce locuințele noi reprezintă 30% din vânzări.

Paradoxal, în pofida scumpirilor puternice, economistul susține că accesibilitatea locuințelor s-a îmbunătățit în raport cu veniturile populației. În trimestrul II din 2026, salariile exprimate în euro au crescut cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, peste ritmul de 3,8% al scumpirii apartamentelor.

Astfel, pentru cumpărarea unui metru pătrat de apartament în Chișinău sunt necesare în prezent aproximativ 1,9 salarii medii lunare, față de 2,7 salarii în 2015.

Diferența este și mai spectaculoasă în cazul unui apartament nou, finisat, cu suprafața de 70 de metri pătrați. Dacă în 2006 achiziția unei asemenea locuințe necesita echivalentul a 45,5 salarii medii nete anuale, în 2026 sunt necesare aproximativ 15,9 salarii anuale.

Și piața chiriilor arată o îmbunătățire a accesibilității. În 2025, chiria medie în Chișinău a fost de aproximativ 8 euro pentru un metru pătrat lunar, mult sub nivelurile din Luxemburg, Paris sau Dublin. Potrivit economistului, dacă în 2010 chiria unui apartament de 70 de metri pătrați absorbea 103% din veniturile unei familii cu două salarii medii, în 2026 ponderea a coborât la aproximativ 33%.

13 Nov. 2026, 16:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
13 Nov. 2026, 16:53 // Bani și Afaceri //  bani.md

Sectorul energiei electrice din surse regenerabile din Republica Moldova se confruntă cu o criză majoră, producătorii locali anunțând că sunt constrânși să își reducă sau chiar să își sisteze livrările în rețea începând cu data de 16 noiembrie 2026. Autoritățile deocamdată nu au comentat situația creată. Decizia vine ca urmare a costurilor de decontare a dezechilibrelor, pe care operatorii din domeniu le consideră imposibil de evitat sau de achitat în actualul cadru de reglementare. Anunțul vizează cele cinci Părți Responsabile pentru Echilibrare (PRE) care gestionează un portofoliu de 334 de puncte de producere, însumând o putere instalată totală de 584,21 MW – ceea ce reprezintă aproape întreaga capacitate de energie regenerabilă din țară. Reprezentanții sectorului subliniază că măsura nu este una dorită și nu urmărește provocarea unei crize energetice, ci este o decizie de avarie menită să prevină falimentul iminent al companiilor. Sistarea livrărilor urmează să se realizeze cu respectarea strictă a obligațiilor legale, tehnice și contractuale, inclusiv notificarea prealabilă a operatorului de sistem de transport.

Rădăcinile blocajului: piețe lipsite de lichiditate și prețuri distorsionate

Companiile susțin că problemele acute au început la 1 iulie, odată cu intrarea în vigoare a unui nou mecanism pe piață și cu rezilierea, la indicația Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), a contractelor bilaterale cu preț fix.

Începând cu sfârșitul lunii august, comercializarea energiei a fost mutată exclusiv pe piețele administrate de Operatorul Pieței de Energie Electrică (OPEM) – Piața pentru Ziua Următoare (PZU) și Piața Intrazilnică (PI).

Potrivit producătorilor, aceste piețe suferă de o lichiditate insuficientă, tranzacțiile fiind adesea aproape inexistente. În plus, reglementările actuale și restricțiile impuse pe anumite intervale orare (precum intervalul 08:00–22:00, conform unei decizii CNMC), alături de limitările capacităților de export spre Ucraina și impactul mecanismului CBAM, au distorsionat grav formarea prețurilor.

Pierderi financiare de zeci de milioane de lei

Astfel ei susțin că lipsa instrumentelor funcționale de echilibrare și erorile de prognoză au generat costuri de dezechilibru exorbitante.

În anumite intervale, prețurile de dezechilibru au atins niveluri cuprinse între 7.900 și 12.000 MDL/MWh, în timp ce prețurile medii lunare au coborât până la valori negative (de exemplu, -1,57 lei) în perioadele de vârf de producție.

Doar într-o singură lună, costurile acumulate au depășit 60,2 milioane de lei (fără TVA), o sumă care depășește veniturile întregii industrii și afectează grav solvabilitatea și bonitatea financiară a companiilor.

Blocaj instituțional și apeluri către autorități

Producătorii acuză lipsa de reacție a autorităților și absența unor soluții viabile, cum ar fi implementarea sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS) sau ajustarea metodologiilor de calcul conform practicilor europene și regulamentelor ACER. Deși au fost transmise notificări oficiale și s-a solicitat convocarea de urgență a unei ședințe de dialog cu factorii de decizie, situația rămâne nerezolvată.

Dacă nu vor fi identificate urgent mecanisme funcționale de echilibrare și corecție a pieței, avertizează reprezentanții PRE, sectorul regenerabilelor din Republica Moldova riscă un blocaj total, punând în pericol atât investițiile realizate, cât și securitatea aprovizionării cu energie a consumatorilor.