Apocalipsa scumpirilor! Prețurile la mâncarea din farfurie s-au majorat cu 22%

Inflația anuală a ajuns în luna iulie la 33,5%. Scumpirile au fost influențate de majorarea prețurilor la produse alimentare cu 36,40%, mărfuri nealimentare cu 24,17% și servicii prestate populaţiei cu 43,51%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cel mai mult au crescut prețurile la legume – 86,7%, ouă – 57,5%, zahăr – 38,5%, carne 26,2%, lapte și produse lactate – 26%, fructe – 31% și uleiul vegetal – 14%.

La mărfurile nealimentare cel mai mult au crescut prețurile la combustibil – 66,8% și materiale de construcții – 31,3%

La capitolul servicii prestate populației, gazul s-a scumpit cu 301,2%, încălzirea centralizată cu 92%, serviciile comunal – locative – 93%, și transportul cu 63,6%.

Ieri, 9 august, la prezentarea Raportului Inflației guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara că cel mai înalt nivel al inflație va fi atins în lunile octombrie – noiembrie – 34,7%.

„În trimestrul trei și patru al anului va fi vârful inflației. Este vorba de lunile octombrie și noiembrie după care inflația va merge pe un trend descendent. Important să nu apară șocuri noi. Alimentele și prețurile reglementate vor fi elementele care vor influența inflația. Deciziile de politică monetară au menirea să tempereze ritmul de creștere a prețurilor, dar nu și reducerea lor. Deciziile BNM sunt pentru a reduce inflația în orizontul de prognoză de 5% plus, minus 1,5%”, a punctat guvernatorul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#servicii #produse #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.