Schimburile comerciale din Europa sunt în pericol. Râurile seacă

În mijlocul unei veri secetoase care a dus temperaturile la maxime istorice în întreaga Europă, râurile de pe continent se evaporă, punând în pericol schimburi comerciale în valoare de 80 de miliarde de dolari.

Rinul, un pilon important pentru economiile Germaniei, Ţărilor de Jos şi Elveţiei de mai multe secole, a scăzut atât de mult încât nu mai poate fi navigabil, ceea ce opreşte livrarea unor mari cantităţi de motorină şi cărbune. Dunărea, care se întinde din Europa Centrală şi până la Marea Neagră, este secată şi ea, ceea ce afectează comerţul de cereale şi alte produse, relatează Bloomberg.

Criza energetică din Franţa a fost agravată de faptul că temperaturile râurilor Ron şi Garonne sunt mult prea mari pentru a permite răcirea reactoarelor nucleare, iar râul Po din Italia este la un nivel mult prea redus pentru a permite irigarea câmpurilor cu orez, ceea ce va afecta producţia de paste.

Râurile şi canalele de pe continent transportă anual peste o tonă de marfă pentru fiecare cetăţean UE şi contribuie cu aproximativ 80 de miliarde de dolari la economia regiunii numai ca mod de transport, potrivit cifrelor Eurostat. Însă consecinţele secării râurilor merg şi mai departe.

#navigatie #rauri #comert

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.