Zeci de mii de ruși s-au refugiat în Serbia: „S-au mutat fiindcă în Rusia nu mai funcționează Spotify și Netflix”

După invazia trupelor ruse în Ucraina zeci de mii de ruși s-au refugiat în Serbia. „S-au mutat fiindcă în Rusia nu mai funcționează Spotify și Netflix” critică o activistă rusoaică stabilită, la rândul ei, la Belgrad, scrie Deutsche Welle.

Centrul social „Krov” se găsește într-un apartament la mansardă, în centrul Belgradului. Lambriurile din încăperea principală amintesc de subsolurile în care țineau petreceri nemții din RFG în anii 70.
În mod normal, la centrul Krov se întâlnesc activiștii inițiativelor culturale din capitala Serbiei. Acum aproximativ 30 de femei și bărbați stau pe scaune în fața unei scene improvizate. Se vorbește în limba rusă. Cine dorește primește un microfon și poate să cânte.

„Am sosit aici de la Moscova în luna aprilie cu un bilet doar dus pentru mine, pentru angajații mei și pentru pisica mea“, povestește Ilya Pinsker – organizatorul reuniunii „Open Mic“.

Împreună cu câțiva actori, Ilya conduce un studio de înregistrări. „De la invazia în Ucraina, pe 24 februarie, situația în Rusia a devenit din ce în ce mai greu de suportat. A trebuit să plecăm.“

După atacul asupra Ucrainei, Ilya și prietenii săi i-au susținut pe ucraineni pe Telegram și prin intermediul altor servicii de mesagerie.
„De exemplu, pe chat, unul dintre noi a învățat o fată tânără cum se conduce o mașină, pentru a-și putea scoate familia dintr-o zonă de luptă. Mama fetei făcuse un atac de panică și nu s-a putut urca la volan.“ În Rusia lui Putin asemenea inițiative sunt considerate trădare, iar trădătorii riscă ani grei de închisoare.

„Conflictul acesta mi-e foarte aproape. Mulți colegi și prieteni de-ai mei sunt din Ucraina, ba unii chiar au cetățenie ucraineană. Rudele lor locuiesc acolo. Trebuia să-i ajut cumva pe acești oameni.” spune Ilya. După câteva săptămâni și-a dat seama că asemenea activități sunt prea riscante în Rusia.

„Teama că într-o bună zi o să ne bată cineva la ușă s-a amplificat tot mai mult. De la anexarea unilaterală a Peninsulei Crimeea, în 2014, regimul de la Kremlin a devenit mai agresiv. Iar acum, că Putin e în război, se va înrăutăți și mai mult.“

Peste o mie de firme noi cu proprietari ruși

De ce tocmai Serbia? Regimul de la Belgrad a condamnat intervenția militară a Moscovei, dar nu sprijină sancțiunile impuse Rusiei. O mare parte a populației din Serbia se simte legată cultural și religios de Rusia.
Nu doar extrema dreaptă din Balcanii de Vest ci și mulți sârbi sprijină deschis războiul lui Putin.

Conform estimărilor, de la sfârșitul lunii februarie până acum între 30.000 și 50.000 de ruși s-au mutat în Serbia. Cifre oficiale nu există, dar un lucru se știe sigur: de la începutul războiului din Ucraina zecii de mii de ruși și-au deschis conturi în Serbia.
Cetățenii din Federație au deschis peste o mie de firme noi, majoritatea în sectorul IT, informează Camera de Industrie și Comerț din Serbia.

Acces fără viză

„Am optat pentru Serbia fiindcă este una dintre puținele țări care nu cer viză de intrare“, explică Katya Khazina. „În afară de asta e puțin aiurea că eu, ca adversar al politicii lui Putin, am ajuns într-o țară în care sunt mulți susținători ai regimului de la Kremlin.

Dar suport totul fiindcă știu că este nimic comparativ cu greutățile prin care trec oamenii care fug de războiul din Ucraina.“
Katya lucra în Rusia la o editură feministă. Ani de zile a participat la demonstrații contra regimului Putin. La Belgrad s-a alăturat ONG-ului „Femei în negru“.

În anii 1990 organizația protesta împotriva războaielor din Iugoslavia. De la sfârșitul lunii februarie o face împotriva invaziei ruse în Ucraina.

La rândul lor, simpatizanții sârbi ai președintelui Putin ies frecvent la demonstrații de susținere a războiului declanșat de Moscova și pentru victoria Rusiei.

#serbia #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața construcțiilor din Republica Moldova continuă să înregistreze o scădere a numărului de proiecte autorizate, iar declinul s-a accentuat în trimestrul III al anului 2026. Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), în primele nouă luni au fost eliberate 2124 de autorizații de construire, cu 2,9% mai puține decât în perioada similară a anului trecut. Reducerea vine după ce și în 2025 numărul autorizațiilor înregistrase un declin de 7,8% față de 2024.

Din totalul autorizațiilor eliberate în perioada ianuarie–septembrie 2026, 1.588 au vizat construcția clădirilor rezidențiale, inclusiv blocuri de locuit și case individuale, în scădere cu 1,9% față de anul precedent. Alte 536 de autorizații au fost acordate pentru clădiri nerezidențiale, cu 5,8% mai puține.

Datele arată că ritmul de scădere a numărului autorizațiilor s-a accelerat în ultimele trei luni. Dacă la sfârșitul primului semestru declinul era de numai 0,5%, la finele lunii septembrie acesta a ajuns la 2,9%. Calculele realizate pe baza statisticilor BNS indică faptul că numai în trimestrul III au fost eliberate 748 de autorizații, cu aproximativ 7% mai puține decât în trimestrul corespunzător din 2025.

În ceea ce privește municipiul Chișinău, numărul autorizațiilor pentru construcțiile rezidențiale s-a redus cu 1,5%, echivalentul a nouă autorizații mai puțin decât în perioada similară a anului trecut.

În schimb, în Capitală se observă o creștere a interesului pentru clădirile nerezidențiale. Numărul autorizațiilor pentru această categorie a avansat cu 20%, fiind eliberate cu 15 autorizații mai mult decât în primele nouă luni din 2025.

În profil regional, cele mai mari scăderi procentuale ale autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale au fost înregistrate în regiunea de Sud, unde numărul acestora s-a redus cu 13,7%, și în regiunea de Nord, cu 10%. În UTA Găgăuzia declinul a fost de 1,6%, iar în municipiul Chișinău de 1,5%.

Regiunea Centru reprezintă excepția, cu o creștere de 2,6% a numărului autorizațiilor rezidențiale, fiind eliberate cu 15 documente mai mult decât în perioada similară din 2025.

În cazul construcțiilor nerezidențiale, cea mai puternică reducere a fost consemnată în regiunea Centru, unde numărul autorizațiilor a scăzut cu 23,6%, echivalentul a 48 de documente. În regiunea de Sud diminuarea a fost de 17,2%, iar în Nord de 0,7%.

În schimb, UTA Găgăuzia a raportat o majorare de 23,9% a autorizațiilor pentru clădirile nerezidențiale, iar municipiul Chișinău o creștere de 20%.

Statisticile mai arată că mediul rural continuă să concentreze cea mai mare parte a autorizațiilor de construire. În primele nouă luni ale anului au fost eliberate 1.150 de autorizații în localitățile rurale, reprezentând 54,1% din total, în timp ce în mediul urban au fost emise 974 de documente, echivalentul a 45,9%.

Totuși, scăderea autorizațiilor a fost mai mare în orașe, unde numărul acestora s-a redus cu 4,9%, comparativ cu numai 1,1% în localitățile rurale.

Evoluția negativă a autorizațiilor vine pe fondul reducerii activității efective în sectorul construcțiilor. Potrivit datelor BNS, în primul semestru din 2026, volumul lucrărilor de construcții a fost cu 8,2% mai mic decât în perioada similară a anului precedent, iar în primul trimestru scăderea ajunsese la 12%.