Polonia, ţara cărbunelui, se îndreaptă spre o iarnă a nemulţumirii

15 Aug. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Aug. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Polonia, o ţară bogată în cărbune şi încă dependentă de acest com­bustibil considerat murdar, se în­dreaptă spre o iarnă a nemulţumirii din cauza problemelor cu energia, scrie Deutsche Welle.

După ce a interzis importurile de cărbune rusesc în aprilie, Polonia, cel mai mare producător de cărbune din Europa, suferă acum o penurie.

Pe măsură ce preţurile cresc, gu­vernul de la Varşovia se străduieşte să găsească soluţii de urgenţă care ar putea accelera eliminarea treptată a acestui combustibil poluant din mi­xul energetic. Nu este uşor şi pentru că indus­tria minieră poloneză este u­na cu tra­diţie, cu rol social important.

Polonia arde 10 milioane de tone de cărbune pe an pentru a încălzi gos­podăriile – 87% din totalul cărbu­ne­lui consumat în locuinţele din UE în 2019, potrivit think tankului independent Forum Energii din Varşovia. Aproximativ jumătate din canti­tate este extrasă din minele polone­ze, în timp ce Rusia furniza aproxi­mativ 40%, sau 3,9 milioane de tone pe an. Dar Polonia a interzis impor­tu­rile de cărbune rusesc în aprilie, iar acum ţara se străduieşte să găsească noi surse.
„Au folosit cărbune rusesc pen­tru că era mai ieftin. Cărbunele din minele poloneze este foarte scump pentru că este îngropat foarte adânc“, a explicat pentru DW Piotr Siergiej, purtător de cuvânt al gru­pului de mediu Polish Smog Alert.

Cărbunele rusesc este folosit şi de termocentralele din partea de est a Poloniei, unde nu poate fi pur şi simplu schimbat cu cărbunele polo­nez. Cărbunele rusesc este de calitate superioară şi conţine mai puţin sulf, a precizat Aleksandra Gawlikowska-Fyk de la Forum Energii.

O parte a problemei este că Polonia, în cele din urmă şi fără tra­gere de inimă, a fost de acord să eli­mine treptat cărbunele pentru a înde­plini obiectivele UE privind emisiile de carbon.

În noiembrie 2021, Polonia a aderat la Conferinţa COP26 pentru climă de la Glasgow, angajându-se astfel să renunţe la cărbune şi să nu mai construiască sau să investească în dezvoltarea acestei industrii.

Cu preţurile de peste 2.000 de zloţi (420 EUR) pe tonă, plus costurile de transport şi distribuţie, este de aşteptat ca mulţi utilizatori polonezi să cadă în sărăcie energetică la iarnă, ceea ce înseamnă că nu îşi vor mai putea plăti facturile la încălzire. Sub risc sunt cei cu cele mai mici venituri. Guvernul intenţionează să acorde utilizatorilor finali o subvenţie în numerar unică şi a ordonat companiilor de cărbune de stat Weglokoks şi PGE Paliw să cofinanţeze achiziţiile de cărbune pentru ca acesta să fie mai ieftin pentru cei mai săraci. Dar experţii cred că doar atât nu este suficient şi că s-ar putea ca „aurul negru“ să nu ajungă acolo unde este cel mai necesar. Barbara şi Witold Walesa – un cuplu de pensionari care locuieşte în micul oraş Deblin, la 100 de kilometri sud de Varşovia – au trecut recent la gaze naturale ca principală sursă de combustibil pentru încălzire. Ei folosesc cărbunele doar ca rezervă suplimentară.

„Ne costă până la aproximativ 2.500 de zloţi, de aproximativ patru ori mai mult decât anul trecut“, a spus Barbara.

„Noi, probabil, ne vom descurca, dar alţii nu vor avea cu ce să se încălzească atunci când se va răci afară“. În zilele noastre, Polonia are cele mai scăzute rezerve de cărbune de la al Doilea Război Mondial încoace. Stocurile – care au crescut la un nivel maxim de 8 milioane de tone în timpul pandemiei – aproape s-au înjumătăţit la 4,4 milioane de tone în august, potrivit datelor Agenţiei de Dezvoltare Industrială din Polonia.

Cei mai mari producători ai ţării, inclusiv Polish Mining Group (PGG), şi-au vândut rezervele şi nu au stocuri adecvate de cărbune pentru a acoperi consumul când acesta va ajunge la punctul de vârf în această iarnă. Acum, companiile încearcă să-şi renegocieze contractele pe termen lung cu grupurile de utilităţi ale ţării. „Termocentralele poloneze au început deja să reducă producţia, ceea ce a contribuit la o scădere a exporturilor de energie electrică. În iulie, pentru prima dată după multe luni, Polonia a fost importator net de energie electrică“, a declarat Bartlomiej Derski de la publicaţia de energie Wysokie Napiecie.

01 Aug. 2026, 10:39
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Aug. 2026, 10:39 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Cea mai mare vulnerabilitate a Aeroportului Internațional Chișinău nu o reprezintă cozile la controlul de securitate, lipsa locurilor de parcare sau aglomerația din terminal, ci starea pistei principale de decolare și aterizare, susțin autorii paginii de specialitate Runway 08.

Într-o analiză publicată pe Facebook, aceștia afirmă că pista 08/26, de care depinde siguranța operațiunilor de zbor, a ajuns într-o stare avansată de uzură, iar problema este ignorată de conducerea aeroportului.

„Adevărata problemă majoră de care depinde însăși siguranța fiecărui zbor  este starea dezastruoasă a pistei 08-26. Un «elefant din cameră» pe care managementul aeroportului continuă să-l ignore”, se arată în postare.

Potrivit autorilor, pista principală a fost construită în 1986, iar în acest an împlinește 40 de ani, deși durata inițială de exploatare era de doar 20 de ani.

Runway 08 amintește că primele lucrări de reabilitare au început abia în 2017, când au fost reconstruiți aproximativ 580 de metri din cei 3.590 de metri ai pistei. Pentru a evita suspendarea zborurilor, aeroportul a pus ulterior în funcțiune pista secundară 09/27, amenajată pe vechea cale de rulare, însă aceasta a fost concepută doar ca o soluție temporară și operează cu restricții pentru companiile aeriene.

Potrivit analizei, proiectul de modernizare completă a pistei 08/26 a fost planificat de două ori și anulat de fiecare dată. Prima încercare a fost în 2020, însă lucrările au fost suspendate din cauza pandemiei COVID-19. A doua era programată pentru 2022, dar a fost abandonată după invazia Rusiei în Ucraina și închiderea spațiului aerian al Republicii Moldova.

Autorii postării susțin că, după redeschiderea traficului aerian și revenirea Aeroportului Internațional Chișinău în gestiunea statului, accentul s-a mutat pe alte proiecte, precum extinderea terminalului, dezvoltarea unui hub cargo la Mărculești sau conexiuni feroviare, în timp ce reabilitarea pistei principale continuă să fie amânată.

„Când se va relua reparația pistei 08/26 nu știm. Cert este că, deocamdată, accentul pare să fie pus pe alte priorități decât infrastructura critică”, conchid autorii analizei.