Xiaomi raportează venituri în scădere cu 20% în trimestrul doi, afectate de restricţiile aferente Covid-19 din China

Compania chineză Xiaomi a înregistrat o scădere a veniturilor în trimestrul al doilea, pe măsură ce cea mai mare piaţă de smartphone-uri din lume s-a contractat în urma restricţiilor stricte împotriva Covid-19.

Vânzările au scăzut cu 20% de la un an la altul, până la 70,17 miliarde de yuani (10,31 miliarde de dolari), marcând un declin mai accentuat faţă de trimestrul precedent, când compania a înregistrat prima scădere a veniturilor de la listarea sa la bursă, potrivit Reuters.

Profitul net a scăzut cu 67%, la 2,08 miliarde de yuani.

”Pe piaţa chineză a avut loc o revenire a pandemiei, aşa că, în consecinţă, cererea a fost dificilă şi slabă”, a declarat preşedintele Xiaomi, Wang Xiang.

Wang a adăugat că creşterea preţurilor combustibililor, costurile de producţie şi inflaţia au afectat şi vânzările companiei la nivel global. De asemenea, potrivit conducerii, profitul net a scăzut ca urmare a presiunii de lichidare a stocurilor prin vânzări şi promoţii.

În primul semestru al anului, consumul din China a fost afectat de impactul restricţiilor împotriva Covid-19 din Shanghai şi din alte oraşe.

A doua mare economie a lumii a încetinit în luna iulie, au arătat datele din această săptămână, fapt ce a determinat o reducere a dobânzilor de către banca centrală. Piața de smartphone-uri din China, care stagnează de mai mult timp, a fost afectată în mod special de recesiune, livrările de telefoane scăzând cu 10% în trimestrul al doilea, în termeni anuali, potrivit companiei de cercetare Canalys.

Vânzările de smartphone-uri Xiaomi, care generează mai mult de jumătate din veniturile totale ale companiei, au scăzut cu 29%.

În 2021, Xiaomi a înregistrat o creştere a vânzărilor, însă preţul acţiunilor companiei a scăzut cu aproape 40% de la începutul anului 2022.

În India, cea mai puternică piaţă a Xiaomi din afara Chinei, compania a fost supusă unor anchete guvernamentale pentru că “ar fi evitat plata taxelor”. Autorităţile indiene au confiscat în aprilie active de 725 de milioane de dolari, pretinzând că Xiaomi a transferat ilegal fonduri în străinătate sub pretextul plăţilor de redevenţe.

#companie #Xiaomi #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața farmaceutică din Republica Moldova a ajuns, în perioada ianuarie–septembrie 2025, la valoarea de 204,39 milioane de euro, în creștere cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, arată raportul publicat de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM). În același timp, volumul fizic al pieței a crescut cu 4,6%, ajungând la 74,51 milioane de cutii de medicamente.

Importurile continuă să domine piața farmaceutică, reprezentând 93% din valoarea totală, în timp ce medicamentele produse local acoperă doar 7% din piață. În volum (cutii), producția autohtonă deține circa 15%, confirmând o consolidare lentă, dar constantă a sectorului intern.

Raportul AMDM arată și care sunt cele mai importate medicamente (după denumirea comună internațională – DCI). În total, primele 10 poziții însumează peste 27 milioane de euro în 9 luni: Dapagliflozinum – 4,72 milioane euro, Ibuprofenum – 3,81 milioane euro, Rivaroxabanum – 3,12 milioane euro, Rosuvastatinum – 2,91 milioane euro, Sulodexidum – 2,49 milioane euro, Pancreatinum – 2,39 milioane euro, Emicizumabum – 2,28 milioane euro, Ceftriaxonum – 2,25 milioane euro, Medicament homeopat – 2,18 milioane euro și Acidum acetylsalicylicum – 2,09 milioane euro.

Pe partea de importuri, Germania, România, Slovenia, Ungaria și Turcia sunt principalele țări furnizoare, cumulând peste 88 milioane euro. Totodată, piața este tot mai orientată către tratamente moderne și medicamente folosite în bolile cronice, ceea ce se reflectă în structura topului DCI.

În privința companiilor farma, clasamentul este dominat de giganți internaționali precum KRKA, Gedeon Richter, Berlin-Chemie, GlaxoSmithKline și AstraZeneca. Pe segmentul local, Balkan Pharmaceuticals rămâne liderul absolut, cu vânzări de 9,7 milioane euro în nouă luni. Distribuția rămâne puternic concentrată: primele trei companii – Dita Estfarm, RihPanGalFarma și Tetis International – controlează aproximativ 80% din importuri.