Dolarul puternic determină scumpirea carburanților, dar și umflarea datoriei publice

Aprecierea dolarului ar putea putea determina majorarea prețurilor la carburanţi. De asemenea ar putea crește costurile pentru rambursarea datoriei publice, dar şi creşterea datoriei publice raportate la PIB.

Aprecierea dolarului în raport cu leul moldovenesc a fost determinată, în principal, de dinamica cursului EUR/USD – practic USD/Leu este un cross între EUR/Leu şi EUR/USD. Pe parcursul ultimelor luni şi în ultimele zile dolarul american s-a apreciat comparativ cu moneda unică europeană (spre cel mai ridicat nivel din 2002), evoluţie determinată de o serie de factori. Este vorba de perspectivele pe termen foarte scurt pentru politica monetară din SUA şi zona euro; acumularea de semnale de recesiune în ambele blocuri economice; gradul ridicat de incertitudine cu privire la dinamica economiei mondiale şi viitorul arhitecturii monetar-financiare internaţionale, mai ales în contextul tensiunilor geo-politice şi consecinţelor acestora – inclusiv separarea între lumea euro-atlantică şi blocul reprezentat de Rusia, China, Iran şi alte economii emergente.

Printre consecinţele ale deprecierii leului moldovenesc raportat la dolarul american se întrevăd la perspectivele de ajustare a deficitului balanţei comerciale cu bunuri cu ţările din afara Uniunii Europene.

Urmare a deprecierii leului față de dolarul american s-ar putea intensifica deficitul comercial cu bunuri cu ţările din afara UE. Pe de altă parte, importurile de carburanți sunt denominate în dolari, iar aprecierea dolarului ar putea determina creşterea prețurilor la carburanţi în perioada imediat următoare.

Posibile efecte ale unui dolar mai puternic rezidă în costuri mai mari pentru importurile de materii prime cotate pe pieţele internaţionale în dolari, deci o inflaţie importată mai ridicată, adâncirea deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, care ar putea pune presiuni suplimentare de deprecierea monedei naţionale. În general, un dolar mai puternic pune presiuni de devalorizare asupra monedelor ţărilor emergente; costuri mai mari de rambursare a datoriei publice şi creşterea datoriei publice (care include şi împrumuturi în dolari) raportată la Produsul Intern Brut (exprimat în lei).

#epreciere #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.