Dolarul puternic determină scumpirea carburanților, dar și umflarea datoriei publice

Aprecierea dolarului ar putea putea determina majorarea prețurilor la carburanţi. De asemenea ar putea crește costurile pentru rambursarea datoriei publice, dar şi creşterea datoriei publice raportate la PIB.

Aprecierea dolarului în raport cu leul moldovenesc a fost determinată, în principal, de dinamica cursului EUR/USD – practic USD/Leu este un cross între EUR/Leu şi EUR/USD. Pe parcursul ultimelor luni şi în ultimele zile dolarul american s-a apreciat comparativ cu moneda unică europeană (spre cel mai ridicat nivel din 2002), evoluţie determinată de o serie de factori. Este vorba de perspectivele pe termen foarte scurt pentru politica monetară din SUA şi zona euro; acumularea de semnale de recesiune în ambele blocuri economice; gradul ridicat de incertitudine cu privire la dinamica economiei mondiale şi viitorul arhitecturii monetar-financiare internaţionale, mai ales în contextul tensiunilor geo-politice şi consecinţelor acestora – inclusiv separarea între lumea euro-atlantică şi blocul reprezentat de Rusia, China, Iran şi alte economii emergente.

Printre consecinţele ale deprecierii leului moldovenesc raportat la dolarul american se întrevăd la perspectivele de ajustare a deficitului balanţei comerciale cu bunuri cu ţările din afara Uniunii Europene.

Urmare a deprecierii leului față de dolarul american s-ar putea intensifica deficitul comercial cu bunuri cu ţările din afara UE. Pe de altă parte, importurile de carburanți sunt denominate în dolari, iar aprecierea dolarului ar putea determina creşterea prețurilor la carburanţi în perioada imediat următoare.

Posibile efecte ale unui dolar mai puternic rezidă în costuri mai mari pentru importurile de materii prime cotate pe pieţele internaţionale în dolari, deci o inflaţie importată mai ridicată, adâncirea deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, care ar putea pune presiuni suplimentare de deprecierea monedei naţionale. În general, un dolar mai puternic pune presiuni de devalorizare asupra monedelor ţărilor emergente; costuri mai mari de rambursare a datoriei publice şi creşterea datoriei publice (care include şi împrumuturi în dolari) raportată la Produsul Intern Brut (exprimat în lei).

#epreciere #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.