Prietenul lui Putin care a construit un drum în Moldova jubilează! Chișinăul trebuie să-i achite 74 mil. de lei

Republica Moldova urmează să-i achite companiei Strabag 74,1 mil. de lei, care a reabilitat o porțiune de drum de pe tarseul Sărătenii Vechi – Soroca. Chișinăul a pierdut procesul la Curtea de Arbitraj.

În anul 2012, Strabag a câștigat un contract de 34,6 mil. de euro pentru reabilitarea a 48 km din drumul Sărătenii Vechi – Soroca. În luna aprilie a anului 2021, întreprinderea de stat Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) a pierdut și la Curtea Supremă de Justiție litigiul cu firma austriacă Strabag AG și urmează să achite despăgubiri de circa 8,4 milioane de euro (peste 181 milioane de lei) pentru lucrările executate de Strabag.

Pe 18 octombrie 2013, lucrările au fost finalizate, iar pe 20 noiembrie 2013 acestea au fost recepționate de către beneficiar, adică de ASD. Totuși, datorită numărului mare de defecte beneficiarul a solicitat extinderea Perioadei de Notificare a Defecțiunilor (PND) în scopul asigurării remedierii defectelor existente și a celor care ar putea să apară după perioada de iarnă.

Ulterior, perioada a fost extinsă până pe 31 octombrie 2015, apoi până pe 31 mai 2016, fapt ce ar fi fost cauzat de remedierea incompletă a defectelor.

Pe 1 martie 2016, compania Strabag AG a inițiat un litigiu în arbitrajul din Haga, Olanda, împotriva ASD, cerând achitarea a 3,97 milioane de euro, sume datorate pentru lucrările executate în baza contractului.

Peste doi ani, pe 22 iunie 2018, a fost pronunțată Hotărârea Tribunalului Arbitraj de la Haga prin care pretențiile reclamantului Strabag AG au fost admise, iar acțiunea reconvențională a ASD respinsă și s-a dispus încasarea de la ASD a sumei de circa 8,4 milioane euro.

În plus, arbitrajul a obligat ca ASD să modifice Certificatul de Recepție Finală emis pe 12 decembrie 2016 cu mențiunea faptului că Creditorul, adică Strabag, și-a îndeplinit obligațiile ce îi reveneau în temeiul contractului până pe 10 decembrie 2015.

Strabag este unul dintre cele mai mari concerne de construcţii din Europa. Are aproximativ 73.600 de angajaţi. Principalii acţionari ai Strabag sunt Haselsteiner Group (29,5%), Raiffeisen NÖ-Wien Group (15,5%), UNIQA Group (15,0%) şi Rasperia Trading Limited, controlată de Oleg Deripaska (30%).

#Deripaska #drum #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive