Putin se teme și de umbra lui. Kremlinul a pus condiţiile pentru ca şeful Rusiei să participe la G20

Toţi factorii, inclusiv securitatea, vor fi evaluaţi înainte de a decide dacă preşedintele rus Vladimir Putin va participa la summitul G20, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Putin se teme pentru securitatea lui. Kremlinul a pus condiţiile pentru şeful Rusiei să participe la G20

„Pentru a decide formatul participării noastre, în ciuda faptului că există o invitaţie la cel mai înalt nivel, pentru care suntem recunoscători ţării gazdă a următorului summit, toţi factorii vor fi luaţi în considerare, inclusiv securitatea, desigur”, a spus el într-un interviu pentru un radiodifuzor rus, relatează agenţia rusă Ria Novosti.

Summitul liderilor G20 va avea loc la Bali în noiembrie. Iniţial, Statele Unite, Canada şi multe alte ţări occidentale au propus excluderea Rusiei, dar nu a existat un acord.

Decisă să păstreze unitatea G20, Indonezia l-a invitat la întâlnire atât pe preşedintele rus, cât şi pe cel ucrainean, Volodimir Zelensky, a cărui ţară nu este inclusă în plen.

#G20 #summit #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forțele ruse au atacat, pe 9 august, podul rutier Maiaki de pe traseul M-15 Odesa–Reni, una dintre principalele artere care asigură legătura dintre sudul Ucrainei, Republica Moldova și România. Lovitura ar fi urmărit perturbarea exporturilor ucrainene redirecționate pe uscat după intensificarea atacurilor asupra porturilor de la Marea Neagră, potrivit unei evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).

Informațiile cu privire la amploarea pagubelor sunt contradictorii. Unele surse militare ruse au afirmat că podul ar fi fost distrus, în timp ce alte canale rusești au publicat imagini din care ar rezulta că acesta a rămas funcțional.

O publicație locală din Ismail a relatat că podul a fost avariat. Serviciul de Grăniceri al Ucrainei a anunțat, la rândul său, restricționarea temporară a circulației pe traseul M-15 în urma atacurilor rusești.

Podul Maiaki a mai fost vizat de forțele ruse și în decembrie 2025. Infrastructura face parte dintr-un coridor rutier strategic utilizat pentru transportul mărfurilor spre punctele de frontieră cu Republica Moldova și, mai departe, către România și Uniunea Europeană.

Analiștii ISW consideră că Rusia încearcă să lovească inclusiv rutele terestre alternative folosite de Ucraina pentru exportul cerealelor și al altor mărfuri, după ce atacurile asupra infrastructurii portuare au redus capacitatea de transport maritim.

Campania rusă împotriva porturilor ucrainene din regiunea Odesa și a navelor care intră în porturile de la Marea Neagră s-a intensificat din luna iulie. Ministerul ucrainean al Dezvoltării Comunităților și Teritoriilor susține că, doar în iulie, au fost lovite 67 de obiective portuare, 35 de nave civile aflate în porturi și 22 de nave din coridorul maritim ucrainean.

Uniunea Agrară Ucraineană estima anterior că atacurile cu rachete și drone au redus cu aproximativ o treime capacitatea țării de a exporta cereale. În aceste condiții, Kievul a început să utilizeze mai intens rutele alternative de pe Dunăre și coridoarele terestre care trec prin apropierea Republicii Moldova.

Atacul asupra podului Maiaki s-a produs în timpul unui nou val de lovituri asupra regiunii Odesa. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Rusia a lansat în noaptea de 8 spre 9 august 11 rachete de diferite tipuri și până la 100 de drone asupra regiunii. Apărarea antiaeriană ucraineană ar fi doborât o rachetă, cinci muniții de tip Banderol și 72% dintre drone.

Autoritățile ucrainene au raportat lovituri în nouă locații, inclusiv asupra infrastructurii portuare și rezidențiale. Cel puțin opt persoane ar fi fost rănite, iar în mai multe raioane ale regiunii Odesa s-au produs întreruperi în alimentarea cu energie electrică și apă.

ISW apreciază că Moscova încearcă să transfere presiunea de pe coridorul maritim asupra rutelor terestre, pentru a bloca exporturile de cereale și a afecta economia Ucrainei.