China acordă un împrumut de urgență de peste 30 de miliarde de dolari

În ultimii ani, China a distribuit zeci de miliarde de dolari sub formă de „împrumuturi de urgență” secrete către țări aflate în pericol de crize financiare, transformând Beijingul într-un concurent formidabil al FMI condus de occidentali, scrie Financial Times.

Aceste planuri de salvare reprezintă o schimbare față de împrumuturile uriașe pentru infrastructură pe care China le-a acordat timp de aproape un deceniu în cadrul Inițiativei Belt and Road, în valoare de 838 de miliarde de dolari, un program care a dus la eclipsarea Băncii Mondiale ca cel mai mare finanțator de lucrări publice din lume.

Trei dintre cei mai mari beneficiari ai împrumuturilor de salvare acordate de China au fost Pakistanul, Sri Lanka și Argentina, care au primit împreună până la 32,83 miliarde de dolari din 2017, potrivit datelor compilate de AidData, un laborator de cercetare de la William & Mary, o universitate din SUA.

Alte țări care au primit împrumuturi de salvare din partea instituțiilor de stat chineze au fost Kenya, Venezuela, Ecuador, Angola, Laos, Surinam, Belarus, Egipt, Mongolia și Ucraina, potrivit AidData, care nu a oferit detalii pentru aceste țări.

Astfel de credite au scopul de a permite țărilor să își continue plățile pentru datoria externă și să cumpere în continuare importuri, evitând astfel dificultățile balanței de plăți (BoP) care se pot transforma în furtuni în toată regula, precum criza asiatică din 1997 și criza din America Latină din anii 1980. Prescripțiile austere ale FMI în urma crizei asiatice au fost extrem de nepopulare, ceea ce a consolidat o reacție de respingere a acestuia care persistă până în prezent.

Spre deosebire de FMI, care anunță detaliile liniilor sale de credit, ale programelor de reducere a datoriilor și de restructurare a țărilor debitoare, China operează în mare parte în secret. Instituțiile financiare chineze publică puține detalii despre creditele pe care le acordă, iar Beijingul nu își condiționează împrumuturile de restructurarea datoriilor sau de reformele economice din țările beneficiare, au declarat analiștii. În cele mai multe cazuri, obiectivul împrumuturilor de urgență acordate de China este de a preveni neîndeplinirea obligațiilor de plată pentru împrumuturile de infrastructură acordate în cadrul Inițiativei Belt and Road, au declarat analiștii.

„Beijingul a încercat să mențină aceste țări pe linia de plutire prin acordarea de împrumuturi de urgență după împrumuturi de urgență, fără a le cere debitorilor săi să restabilească disciplina de politică economică sau să urmărească reducerea datoriei printr-un proces de restructurare coordonat cu toți creditorii principali”, a declarat Bradley Parks, director executiv al AidData.

Laboratorul de cercetare AidData întreține cea mai cuprinzătoare bază de date din lume privind activitățile de finanțare globală ale Chinei, în principal prin compilarea de date de la țările care primesc împrumuturi chinezești. Setul de date surprinde mii de împrumuturi de la peste 300 de instituții guvernamentale chineze și entități de stat din 165 de țări cu venituri mici și medii.

Parks a adăugat că abordarea Chinei deseori “amână ziua bilanțului”.

„Atunci când Beijingul acționează ca un creditor alternativ de ultimă instanță și salvează un stat suveran aflat în dificultate fără a impune o disciplină de politică economică sau fără a urmări o reeșalonare coordonată a datoriei cu principalii creditori, el dă efectiv cu piciorul la o situație și îi lasă pe alții să rezolve problema de solvabilitate subiacentă”, a spus Parks.

Un studiu al împrumuturilor individuale acordate de instituțiile financiare chineze începând din 2017 Pakistanului, un participant-cheie în cadrul Inițiativei Belt and Road, arată un sprijin sub formă de împrumuturi de la băncile de stat și de la SAFE, agenția care controlează rezervele valutare de 3 miliarde de dolari ale Beijingului.

Condițiile acestor împrumuturi sunt departe de a fi concesive, incluzând adesea o marjă de aproximativ 3 % peste costurile de finanțare de referință. Pe lângă aceste împrumuturi, Banca Populară a Chinei, banca centrală, are un acord de swap valutar cu omologul său pakistanez care permite Islamabadului să retragă fonduri atunci când are nevoie, arată înregistrările AidData. PBoC a refuzat să comenteze.

Comentatorii au declarat că împrumuturile de salvare acordate de China riscă să prelungească și să exacerbeze dificultățile legate de datorii și crizele care urmează adesea în țările debitoare.

„Le văd ca pe un impediment major în calea rezolvării crizelor”, a declarat Gabriel Sterne, șef al departamentului EM macro la Oxford Economics și fost economist senior la FMI.

#imprumut #dolari #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Semnele timpurii ale unei industrii globale dominate de China sunt deja evidente, în special în domeniul vehiculelor electrice. Foto: Getty Images
Directorii din industria auto și din sectorul energiei verzi din țările occidentale, care au vizitat China, se întorc de acolo mai umili și chiar îngroziți, scrie Futurism.com. Reveniți în țările lor, aceștia avertizează: calitatea vehiculelor produse în China este superioară, totul este robotizat, inginerii sunt extrem de bine pregătiți și inovează „ca nebunii”, iar dacă țările occidentale nu se mobilizează, riscă să piardă competiția comercială globală cu China. O imagine departe de stereotipul deja consacrat al fabricilor chineze în care muncitorii sunt exploatați pentru a produce în masă bunuri ieftine și de proastă calitate.

O vizită în China care a inclus un tur al fabricilor acestora din industria auto, i-a șocat și speriat pe șefii din acest sector din SUA, Europa și Australia.

„Suntem într-o competiție globală cu China — și nu este vorba doar despre vehiculele electrice. Dacă pierdem această cursă, Ford nu va mai avea viitor”, a declarat luna trecută Jim Farley, directorul general al companiei Ford, pentru The Verge.

The Telegraph a publicat mai multe avertismente ale directorilor fabricilor europene și australiene care au fost în China. Aceștia cred că dacă Occidentul nu se mobilizează, industria chineză auto, extrem de robotizată, nu va mai avea competiție, mai ales în ceea ce privește vehiculele electrice.

Unele companii au renunțat complet la inițiativele noi după această călătorie externă. De pildă, fondatorul companiei miniere Fortescue, Andrew Forrest, a spus că vizita sa recentă în China l-a determinat să abandoneze planurile de a produce intern motoare electrice.

Despre ce a văzut acolo, a spus: „nu sunt oameni, totul este robotizat”.

„Pot să te duc în fabrici în China acum, unde o să vezi o bandă rulantă și roboți ies din podea și încep să asambleze părți. Și mergi de-a lungul acestei benzi și după vreo 800-900 de metri o să vezi un camion care părăsește fabrica”, a spus el pentru The Telegraph.

Cum funcționează „fabricile întunecate” ale Chinei
Un alt director a vorbit despre turul unor „fabrici întunecate”, unde nici becurile nu sunt aprinse pentru că nu au de ce: majoritatea muncii e făcută de roboți 24 din 24 de ore.

„Am vizitat o fabrică întunecată unde erau produse un număr astronomic de telefoane mobile. Procesul era atât de automatizat încât nu erau muncitori pe partea de producție, doar câțiva care să se asigure că fabrica funcționează.

Ai senzația unei transformări profunde: competitivitatea Chinei nu mai ține de subvențiile guvernamentale și de salariile mici, ci de un număr uriaș de ingineri extrem de competenți și educați, care inovează într-un ritm nebunesc”, a spus Greg Jackson, directorul general al furnizorului britanic de energie Octopus.

Potrivit datelor recente ale Federației Internaționale de Robotică, China a instalat un număr de roboți industriali de ordinul zecilor de mii mai mare decât Germania, SUA sau Marea Britanie. Și nu este vorba doar despre dorința de a reduce costurile prin automatizarea muncii umane.

„China se confruntă cu o problemă demografică semnificativă, iar industria sa manufacturieră este, în general, destul de dependentă de forța de muncă”, a explicat analistul Rian Whitton, de la Bismarck Analysis, pentru The Telegraph.

„Așa că, într-un mod preventiv, ei încearcă să automatizeze totul cât mai mult posibil — nu pentru a obține marje de profit mai mari, cum se întâmplă de obicei în Occident, ci pentru a compensa declinul populației și a obține un avantaj competitiv”, a adăugat el.

Dincolo de vehiculele electrice, China a făcut și un pas major spre adoptarea inteligenței artificiale, ca parte a unui plan pe zece ani, cu scopul de a transforma această tehnologie într-un „motor-cheie al creșterii economice naționale”.

Programul spațial al țării a înregistrat, de asemenea, progrese uriașe, alimentând temerile că China ar putea întrece din nou Statele Unite în cursa spre Lună, scrie Futurism.

Semnele timpurii ale unei industrii globale dominate de China sunt deja evidente, în special în domeniul vehiculelor electrice. În timp ce Statele Unite au impus măsuri protecționiste pentru a-și apăra producătorii interni și a ține la distanță competiția dură, vehiculele electrice fabricate în China au avut un impact puternic în Europa.

„Roboții, dacă sunt utilizați eficient, pot ridica semnificativ productivitatea unei economii. Iar dacă China excelează în acest domeniu, ar trebui să încercăm să o prindem din urmă, pentru că, la fel ca China, și mare parte din Europa îmbătrânește”, a declarat pentru The Telegraph Sander Tordoir, economist-șef al Center for European Reform.

Industria auto europeană, în pericol
Deocamdată, situația din Statele Unite rămâne sub control, deoarece interdicțiile asupra vehiculelor electrice chinezești sunt încă în vigoare.

„Realitatea competițională este că chinezii sunt gorila de 700 de kilograme a industriei mașinilor eletrice”, a declarat luna trecută Farley pentru The Verge.

Directorul Ford a recunoscut că a avut deja ocazia să testeze personal produsele competiției.

„Nu-mi place să vorbesc prea mult despre concurență, dar conduc un model Xiaomi. Am adus unul cu avionul de la Shanghai la Chicago, îl conduc de șase luni și nu vreau să renunț la el”, a spus Farley.

În Marea Britanie însă lucrurile nu stau așa. Vânzările de mașini electrice produse în China de BYD au crescut de zece ori într-un an, de pildă.

„Cel mai remarcabil aspect al industriei lor auto este ritmul și viteza cu care operează. Ei pot dezvolta și lansa modele, probabil, în jumătate din timpul necesar majorității producătorilor auto europeni”, spune Mike Hawes, directorul executiv al Society of Motor Manufacturers and Traders (SMMT).

Europa trebuie să își intensifice propriile investiții în robotică dacă vor să țină pasul cu ritmul de inovație din China — și, în același timp, să își mențină industriile manufacturiere în viață, potrivit economistului Sander Tordoir.

Experții atrag atenția și asupra unui paradox: o să fie mai puține locuri de muncă pentru oameni în țările care nu automatizează producția, decât în cele care o fac.

Analistul Rian Whitton, de la Bismarck Analysis, a spus că țările europene ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea competitivității prin stimularea adoptării roboților și a utilajelor industriale.

El afirmă că acest lucru ar avea un impact mai mare decât reducerile de taxe din trecut menite să încurajeze investițiile în cercetare și dezvoltare sau în echipamente de producție.

„Nu pare că bâjbâiala continuă în jurul modificărilor fiscale aduce mare lucru.

Dar văd cum guvernul aruncă în fiecare an miliarde de lire pe tot felul de prostii speculative, cum ar fi hidrogenul verde sau pentru a-și îndeplini contractele de obligații privind energia regenerabilă, și nu pot să nu mă gândesc: «Ei bine, de ce nu cinci miliarde pe an în granturi pentru echipamente de producție?».

Asta, probabil, ar aduce un randament mai mare decât multe dintre politicile industriale legate de energie pe care le urmărim”, a spus Whitton.

Paradoxal, Whitton explică că țările care au avut un nivel mai ridicat de automatizare în timpul primului „șoc chinezesc” din anii 2000 — când piața mondială a fost inundată de bunuri ieftine — au reușit să păstreze o parte mai mare din locurile de muncă din industrie.

„Se vorbește mult despre cum automatizarea va duce la pierderi de locuri de muncă. Dar, de fapt, pierderile vor fi disproporționat mai mari în țările care nu se automatizează”, avertizează el.

Cu alte cuvinte, eșecul modernizării va duce, aproape sigur, la mai multe „fabrici întunecate” în Occident — dar de data aceasta, din acelea în care nu se mai produce nimic.