Ce sunt rachetele HARM care distrug radarul rusesc de apărare aeriană

Un înalt oficial al Pentagonului a confirmat în luna august ceea ce anterior nu se lăsase decât să sugereze: America furnizează Ucrainei rachete anti-radar de mare viteză (HARM). Recent, Pentagonul a aprobat transporturi suplimentare de astfel de rachete.

Acest tip de racheta anti-radar se activează la cel mai mic impus radio și este ghidată de GPS.

Ucraina a adaptat câteva avioane Mig-29 pentru a putea lovi cu acest tip de rachete car fac practic inutile radarele.

Aceste arme au jucat un rol important în ofensiva spectaculoasă a Ucrainei din provincia Harkov, precum și într-un atac separat în sud, explică The Economist. Lansată dintr-o aeronavă, racheta HARM se încadrează și distruge radarul de apărare aeriană.

Rachetele reprezintă o provocare serioasă pentru Rusia. Chiar dacă nu sunt trase, amenințarea pe care o reprezintă îi poate forța pe operatorii radar să-și închidă aparatele și să rămână jos. În consecință, forțele aeriene ucrainene au o libertate mai mare decât înainte.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, bateriile de tunuri antiaeriene de calibru mare au fost desfășurate pentru a contracara bombardierelor, dar acestea au devenit depășite tehnologic odată ce bombardierele cu reacție au putut zbura mai repede și mai sus. Tehnologia rachetelor a răspuns și, la sfârșitul anilor 1940, au apărut primele rachete sol-aer (SAM) ghidate de radar.

Acestea au evoluat rapid, ajungând la altitudini stratosferice și putând să doboare cel mai rapid avion de luptă. Echipajele bombardierelor au trebuit apoi să învețe să zboare sub radar sau să găsească modalități de a o contracara, cum ar fi bruiaj prin război electronic.

America a fost pionierul suprimării tacticilor de apărare aeriană a inamicului în războiul din Vietnam. Aeronavele „Wild Weasel” au primit sarcina de a distruge radarul înaintea unui val de avioane de atac.

Wild Weasels avea receptoare radar pentru a localiza apărarea antiaeriană și au fost inițial înarmați cu bombe și mai târziu cu rachete speciale care puteau viza radarul.

HARM este cea mai recentă ”încarnare” a acestor rachete aer-sol: un proiectil de aproximativ 350 kg, cu o rază de acțiune de aproximativ 145 km, capabil să localizeze și să lovească sistemele radar chiar și după ce acestea au fost oprite.

De altfel, HARM este atât de eficient încât este descris nu ca suprimare, ci ca distrugerea apărării aeriene a inamicului și a fost folosit în războaiele din Libia, Irak și fosta Iugoslavie. Prezența sa în Ucraina a fost totuși o surpriză, deoarece forțele aeriene ucrainene zboară avioane de fabricație rusă care nu sunt compatibile cu armele nato.

Atașarea fizică a HARM la o aeronavă ucraineană nu este simplă, deoarece folosesc sisteme diferite atașate la aripile aeronavei. Este posibil ca adaptoare manipulate de juriu să fi fost instalate.

Unele fotografii despre care se presupune că au fost făcute în Ucraina arată rachete HARM atașate atât la avioanele MiG-29, cât și la Su-27S. Lipsa unei interfețe de date între aeronavă și rachetă prezintă o altă problemă potențială. De obicei, HARM transmite informații de la propriul său agent de căutare radar către pilot, care apoi trage racheta către un sistem radar. Aceasta are un mod preprogramat mai simplu, în care coordonatele unui site radar inamic sunt introduse înainte de decolare.

Piloții ucraineni au folosit HARM „cu succes”, spune Pentagonul, care a aprobat recent transporturi suplimentare. Până acum, operatorii ruși de radar SAM ar putea ști să-și pornească aparatele doar atunci când descoperă din alte surse că există un avion ucrainean în apropiere, pentru a evita să fie atacați.

Dacă își lasă radarul pornit, HARM va face ravagii. Acest lucru le oferă piloților ucraineni sau operatorilor de drone mai multă libertate de a efectua ieșiri cu mai puțin risc de a fi doborâți. Noile rachete americane merg într-un fel spre erodarea superiorității aeriene de care Rusia s-a bucurat până acum.

#harm #rachete #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, iar în 2026 ar putea ajunge la aproape două miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 300 de milioane de lei în urmă cu cinci ani. Unul dintre principalii factori care au contribuit la această evoluție este trecerea activității din economia tenebră în cea oficială, datorită dezvoltării platformelor digitale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, expertul a declarat că dezvoltarea pieței a fost determinată de doi factori principali: creșterea veniturilor populației, care a făcut serviciile de taxi mai accesibile, și digitalizarea, care a permis evidența și monitorizarea curselor.

Potrivit expertului, până în 2005, în Republica Moldova erau efectuate anual aproximativ un milion de curse cu taxiul. În 2020, numărul acestora a ajunsese la șase milioane, iar în acest an, conform estimărilor economistului, ar putea ajunge la circa 27 de milioane. Printre platformele menționate de expert, care intermediază comenzile de taxi, se numără Yandex Go, Bolt și Letz.

„Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a funcționat mulți ani în economia tenebră. Iar autoritățile au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a scoate această activitate din zona economiei informale. Până în 2005, în țară se efectuau aproximativ un milion de curse pe an. Ulterior, până în 2020, numărul acestora a crescut la șase milioane. Iar acum cred că vom ajunge la aproximativ 27 de milioane de curse. De ce s-a întâmplat acest lucru? Din două motive. În primul rând, oamenii își permit, într-adevăr, să utilizeze serviciile de taxi. În al doilea rând, apariția soluțiilor tehnologice și digitalizarea au contribuit la scoaterea acestei activități din economia tenebră. Anterior, șoferul staționa la marginea drumului, prelua un pasager, iar o astfel de cursă era imposibil de monitorizat. Acum, odată cu apariția aplicațiilor, întregul volum al operațiunilor devine transparent. Astfel, piața serviciilor de taxi a ieșit, practic, din economia tenebră și a început să funcționeze legal. Toate soluțiile digitale care au apărut au adus un beneficiu enorm statului, contribuind la scoaterea pieței din economia tenebră. Și cred că, în acest an, piața serviciilor de taxi din Republica Moldova va ajunge la aproape două miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță face o distincție clară între companiile care prestează servicii de transport și platformele care intermediază comenzile, oferind drept exemplu Yandex Go. Potrivit expertului, serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, în timp ce platformele digitale facilitează accesul acestora la clienți.

„Aceste platforme nu sunt companii de taxi. Serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, dar și de persoane fizice. În prezent, practic nu mai există persoane fizice care activează în acest domeniu, majoritatea prestatorilor fiind companii de taxi. Teoretic, acestea ar putea activa independent și și-ar putea găsi singure clienții, însă, în practică, acest lucru este foarte dificil. De aceea, companiile de taxi apelează la platformele digitale”, a explicat Ioniță.

Pentru a explica acest model economic, Ioniță a făcut o paralelă cu Booking.com, platforma prin intermediul căreia turiștii pot găsi și rezerva camere de hotel. În acest caz, serviciile de cazare sunt prestate de hoteluri, în timp ce platforma le facilitează accesul la clienți.

„Booking nu este un hotel. În Republica Moldova există hoteluri care au angajați, personal și care achită serviciile necesare funcționării. Pentru a atrage însă clienți, acestea apelează la o platformă online care le aduce clienți. Datorită platformelor online, în acest an vom depăși pragul de 300 de mii de turiști străini cazați în hoteluri. Exact după același principiu funcționează și alte platforme online”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Cum ajung banii din activitatea serviciilor de taxi în bugetul de stat?

Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși platformele digitale și companiile de taxi îndeplinesc funcții diferite, activitatea economică generată de efectuarea curselor contribuie la acumularea veniturilor fiscale la bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Expertul a explicat că, în cazul unei curse de 100 de lei, o parte din sumă este destinată cheltuielilor pentru combustibil, iar o altă parte acoperă remunerarea șoferului și costurile de operare ale companiei de taxi. Statul încasează venituri din impozitele și accizele incluse în prețul combustibilului, precum și din impozitele și contribuțiile obligatorii aferente activității de întreprinzător și salariilor, în funcție de situație.

În ceea ce privește platformele digitale, expertul subliniază că acestea prestează servicii pentru companii, fără a efectua direct transportul de pasageri. Prin urmare, comisioanele percepute de platforme sunt supuse unui regim fiscal distinct.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Servicii Publice (ASP), în contextul discuțiilor publice privind Yandex Go, operatorii de taxi achită impozite și contribuții obligatorii în Republica Moldova, iar pentru comisionul transferat acestei platforme se achită TVA.

Conform ASP, în 2025, operatorii din întregul sector al serviciilor de taxi, indiferent de platforma digitală utilizată, au achitat la bugetul de stat aproximativ 216 milioane de lei sub formă de impozite și contribuții obligatorii, cu 42% mai mult decât în anul precedent.

În același timp, potrivit informațiilor ASP, în 2025, operatorii locali de taxi care utilizează serviciile platformei Yandex Go au achitat la buget aproximativ 12,5 milioane de lei sub formă de TVA calculat la comisionul pentru utilizarea platformei Yandex Go.

„ASP informează că platforma percepe un comision de 12%. Așadar, dacă un pasager achită 100 de lei pentru o cursă cu taxiul, 12 lei revin platformei, iar 88 de lei rămân companiei care prestează efectiv serviciul de transport”, a precizat Ioniță.

În opinia expertului economic, dezvoltarea platformelor digitale a contribuit la transformarea pieței serviciilor de taxi și la creșterea transparenței activității economice. Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să evalueze aceste instrumente nu doar din perspectiva eventualelor probleme asociate utilizării lor, ci și ținând cont de rolul pe care îl au în legalizarea activităților economice și în creșterea accesibilității serviciilor.

#servicii de taxi #Molodva #piata #crestere