Republica Moldova, paradis petrolier! Războiul din Ucraina a majorat livrările de 19,5 ori

În iulie 2022, exporturile Moldovei au fost de 338 milioane USD, cea ce este cu 40% sau 97 milioane USD mai mult decât în iulie anul trecut. Totuși comparativ cu primele luni de la începerea războiului, în iulie exporturile au fost cu 70 milioane USD sau cu 18% mai mici. Acest lucru se datorează războiului din Ucraina, care a devenit cea de a doua destinație a exporturilor moldovenești. Este vorba în mare parte de reexporturile produselor petroliere.

Această încetinire a creșterii exporturilor cel mai probabil este determinată de temperarea exporturilor producției agricole și a exporturilor din și spre Ucraina.

România s-a situat pe locul întâi în topul statele unde Republica Moldova își exportă mărfurile cu o pondere de 28,5%. Ucraina (12,5%), Turcia (8,7%), Italia (8,3%), Germania (5,5%), Federația Rusă (5,1%), Bulgaria (4,5%)

Exporturile în Ucraina au totalizat 42,2 milioane dolari în luna iulie și este vorba în mare parte de produse petroliere, care s-au majorat de 19,5 ori.

Reexporturile de carburanți pe piața ucraineană în prima jumătate a anului au făcut ca Ucraina să devină cea de-a doua destinație pentru exporturile din Republica Moldova, după România, devansând Italia, Turcia, Germania și Federația Rusă.

„În cazul exporturilor din și spre Ucraina, cel mai probabil companiile ucrainești au reușit să identifice noi soluții de import/export a bunurilor și apelează mai rar decât în primele luni de război la companiile din Moldova. Totuși trebuie să remarcăm că exporturile continue să uimească cu creșterea lor și bat record după record, iar acum înregistrăm doar o încetinire a acestei creșteri. Însă și așa creșterea de acum este una incomparabil de mare comparativ cu evoluțiile similare din alți ani”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

#export #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.