Moldova ar trebui să studieze experiența Suediei, care a renunțat la interdicția publicității jocurilor de noroc

Publicitatea jocurilor de noroc trebuie să fie responsabilă – cu reguli și limitări stricte în privința minorilor. Dar interzicerea totală a acesteia ar afecta bugetul de stat și ar încuraja dezvoltarea sectorului informal. La această concluzie au ajuns experții din mai multe țări europene, în procesul discutării mai multor legi de reglementare a sectorului. Principiul de bază al unei soluții eficiente este dialogul cu reprezentanții industriei pentru a elabora cele mai bune practici.

Guvernul suedez, de exemplu, a renunțat la ideea unei interdicții totale a publicității pentru jocurile de noroc. Spre deosebire de versiunea inițială a proiectului de lege, documentul final permite operatorilor licențiați să facă publicitate la TV, radio și online, fără limită de timp. În plus, „Legea privind îmbunătățirea jocurilor de noroc”, care a fost adoptată, propune măsuri de combatere a jocurilor de noroc neautorizate.

„Suntem încântați că guvernul a ascultat părțile interesate din industria jocurilor de noroc, precum și mai mulți editori, care au subliniat deficiențele unei astfel de propuneri”, a declarat Gustaf Hoffstedt, secretar general al Asociației comerciale suedeze a jocurilor de noroc online (BOS).

Anterior, asociația a prezentat autorităților un studiu independent. Potrivit analizei, industria jocurilor de noroc generează anual pentru bugetul suedez aproximativ 10 miliarde de coroane suedeze (peste 940 de milioane de euro). Activitățile de jocuri de noroc licențiate oferă aproximativ 4 200 de locuri de muncă permanente. De asemenea, industria investește aproximativ 800 de milioane de coroane suedeze în sponsorizarea sporturilor naționale, iar operatorii plătesc anual aproximativ 4 miliarde de coroane suedeze sub formă de impozite.

Autorii studiului au subliniat importanța încurajării jucătorilor de a folosi doar serviciile operatorilor licențiați.

„Suedia ar putea beneficia de pe urma revizuirii reglementărilor privind jocurile de noroc pentru a ușura unele dintre restricțiile care forțează majoritatea consumatorilor de jocuri de noroc să treacă la jocuri fără licență”, a declarat autorul studiului, Dr. Nima Sanandaji.

Amintim că publicitatea jocurilor de noroc este totalmente interzisă în Moldova, de la 1 ianuarie 2022. Modificările au fost adoptate fără a exista vreun studiu tematic și fără a ține cont de atenționarea Ministerului Finanțelor cu privire la riscurile iminente pentru bugetul de stat. Datele operatorului legal de jocuri de noroc din țară arată că numărul utilizatorilor moldoveni de pe site-urile nelegale a crescut cu peste 66%. Este vorba despre site-uri din jurisdicții offshore, în mare parte rusești, care continuă să se promoveze, în ciuda interdicției.

NOTĂ: Volumul pieței jocurilor gri de noroc din Moldova, dominată de operatorii offshore, a crescut constant în ultimii ani, culminând în 2020, când a depășit 500 de milioane[1] de lei, potrivit BNM. Situația s-a schimbat abia în 2021. Atunci, Moldova a început pentru prima dată să blocheze accesul la site-urile de jocuri de noroc neautorizate și să impună alte restricții. Ca urmare a acestor măsuri, sumele primite de organizatorii de loterii și pariuri sportive online ilegale s-au diminuat până la 155,5 milioane de lei (doar prin intermediul sistemelor de plată online). În același timp, 536 de milioane de lei au fost transferate, prin aceleași metode, către singurul site de stat. (a se vedea slide-ul de mai jos)

[1] Aceste sume nu includ transferurile prin intermediul cardurilor bancare și, ca urmare, datele finale sunt considerabil mai mari.

#experienta #jocuri #Suedia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.