Credite pentru agricultură în luna iulie! La ce bănci au apelat fermierii

16 Sept. 2022, 12:27
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
16 Sept. 2022, 12:27 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

În luna iulie 2022, creditele standard pentru agricultură se cifrau la 2,5 miliarde de lei, cu 21% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2021, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. De asemenea, există și agricultori care nu-și onorează obligațiile de plată, valoarea creditelor dubioase fiind de 48,3 milioane de lei, iar a celor compromise de 187,8 milioane de lei.

Topul băncilor care acordat credite pentru agricultură în iulie 2022

1. Maib

Creditele standard însumau 1,1 miliarde de lei.

2. Procreditbank

Pe locul doi în clasament se regăsește Procreditbank, cu 645,5 milioane de lei.

3. Fincombank

Fincombank –  253,2 milioane de lei.

4. OTP Bank

OTP Bank – 224,8 milioane de lei. 

5. Eximbank

Eximbank – 93,7 milioane de lei.

6. Moldindconbank

59,4 milioane de lei

7. Victoriabank

23,2 milioane de lei

8. Comertbank

Comertbank – 19 milioane de lei. 

9. Energbank

15,6 milioane de lei

10. BCR Chișinău

9,4 milioane de lei

11. Eurocreditbank

Eurocreditbank nu are nici un credit standard pentru agricultură. În schimb, raportează credite supravegheate în valoare de  123,9 de milioane de lei și credite dubioase în valoare de peste 1,8 milioane de lei.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.