O afacere a rezistat în fața celui de-al Doilea Război Mondial, dar se va închide din cauza facturilor mari la energie

Fistic, alune, fructe de pădure. Aromele s-au schimbat în ultimii zeci de ani la gelateria lui Gianandrea Pipolo, care conduce o afacere de familie înființată acum 93 de ani. Proprietarul se teme însă că, deși afacerea a rezistat atât de mult timp, făcând față chiar și provocărilor celui de-al Doilea Război Mondial, factura uriașă la energie îl va forța să închidă.

Alături de lista cu delicioasa ofertă din localul pe care îl conduce, el a afișat factura la energie – 4.483,45 de euro în luna august 2021, ajungând la 15.539,18 euro pe an.

Deasupra facturii a scris: „Io Non Voto” („Eu nu votez”), cu referire la alegerile din 25 septembrie, care vor avea loc în Italia. Gianandrea Pipolo consideră că politicienii trebuie să se concentreze mai mult pe situația de urgență și pe costul vieții din Italia.

„Ne mai putem descurca încă două-trei luni, dar după aceea, nu vom mai putea plăti facturile – pentru că este nesustenabil”, spune el. „Va trebui să închidem. Mi se frânge inima – mai ales după problemele provocate de pandemie. Bunicul meu a deschis acest local în 1929. Am supraviețuit celui de-al Doilea Război Mondial și tuturor situațiilor de după, dar acum, posibilitatea de a închide din cauza crizei din energie doare foarte mult”, a adăugat Pipolo.

Sancțiunile împotriva Rusiei au forțat Gazprom să restricționeze aprovizionarea către conductele europene, inclusiv în Tarvisio. Înainte ca Rusia să declanșeze invazia în Ucraina, Italia era al doilea cel mai mare importator al UE. Acum, importul a scăzut la aproximativ 18%, deoarece Europa renunță la dependența de Moscova.

Scăderile drastice ale gazului rusesc au crescut prețurile în întreaga lume, iar criza costului vieții se află acum în centrul viitoarelor alegeri din Italia. Guvernul italian încearcă să diversifice sursele de aprovizionare, nu numai prin conducte, ci și prin stațiile de alimentare cu gaz natural lichefiat (GNL).

În urma contractelor recente, Algeria a devenit acum cel mai mare furnizor de gaz al Italiei, înlocuind Rusia. Italia caută și alte surse de gaz, dar este dificil să se prezică dacă va avea sau nu cantitatea suficientă. Italia se pregătește pentru o iarnă grea, în prezent având rezerve de gaz de peste 80%.

Pe măsură ce prețurile cresc, cresc și temerile că dorința publicului de a sprijini Ucraina se va reduce, fapt pe care mizează și președintele rus. Potrivit ultimelor sondaje, majoritatea italienilor se opun trimiterii de arme în Ucraina, iar țara are legături profunde și istorice cu Rusia, care au contribuit la producerea unui tablou în care Italia este uneori descrisă ca o verigă slabă în frontul pro-ucrainean al Occidentului.

Mario Draghi, al cărui guvern a căzut în iulie, a fost un pilon-cheie al sprijinului pentru Kiev – dar unii cred că un nou guvern de dreapta ar putea schimba tactica. Pentru alegerile din 25 septembrie, favorită potrivit sondajelor este lidera extremei drepte Giorgia Meloni, care a promis să apere interesele ţării sale în faţa Uniunii Europene (UE). Partenerii ei de coaliție Matteo Salvini și Silvio Berlusconi au legături personale strânse cu Vladimir Putin.

#Gianandrea Pipolo #facturi #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.