Război, criză economică, lupte pentru putere: IARNA lungă care se anunță pentru Rusia

Vine toamna și se apropie iarna, iar pentru Rusia, problemele se adună după contraatacul ucrainean la două sute de zile de la invazia Moscovei în țara vecină.

Contraofensiva ucraineană și problemele Rusiei / Nevoia unei victorii majopre înainte de iarna

Declanșarea contraofensivei ucrainene în estul națiunii deschide scenarii complexe și de data aceasta Moscova se află de partea atacatorului nevoit să dea înapoi și nu a apărătorului feroce, pe măsură ce se apropie treptat toamna și iarna, care în întinderile sarmatice începe adesea să se facă simțită de la sfârșitul lui octombrie, scrie Inside Over.

Astăzi, obiectivul Rusiei este de a stopa contraofensiva ucraineană și de a obține un succes major înainte ca noroiul și gheața să blocheze perspectivele de avansare.

Dar trupele trimise de președintele rus Vladimir Putin în Ucraina continuă să desfășoare operațiuni ofensive lipsite de sens în jurul orașului Donețk și Bakhmut, în loc să se concentreze pe apărarea împotriva contraofensivei ucrainene care continuă să avanseze în Harkov, afirmă Institutul pentru Studiul Războiului în analiza de duminică dimineață.

Toate aceste acțiuni fără sens ale trupelor rusești par ”robotice” și sunt departe de ”realitățile” frontului.

Fronturi de criză pentru Moscova
Situația nu este roz pentru Vladimir Putin și cercul său de putere pe măsură ce fereastra de contraatac a ofensivei Ucrainei se îngustează, iar venirea sezonului ploios cu noroiul aferent prevestește un impas militar. Liderii ruși văd cum spațiul pentru o mișcare de mare valoare strategică se micșorează înainte de sfârșitul anului 2022.

Nu este o situație bună nici pentru diplomația unei țări care se află într-un punct periculos, încolțită de Europa și de Statele Unite ca partener și tratată de acestea ca rival economic, care intenționează să ducă împreună un război al nervilor și al sancțiunilor.

Un război în care arma supremă pe care Rusia o poate folosi, blocarea livrărilor de energie către Europa, ar fi, în lumina celor mai recente date, cu totul altceva decât favorabilă economiei țării, deja obligată să-și ardă excedentul comercial în vară.
Și, în general, este puțin probabil ca situația să fie favorabilă pentru populație dacă daunele aduse sistemului național vor continua, așa cum prevăd datele Ministerului Finanțelor și Ministerului Dezvoltării Economice privind consecințele sancțiunilor.

O economie în dificultate

Agenția rusă de statistică a publicat datele pentru perioada ianuarie-iunie 2022, cele mai recente disponibile, menționând că producția industrială în iunie 2022 a scăzut cu 1,8% față de iunie anul trecut, în timp ce cifra de afaceri din transporturi a scăzut cu 5,8%.

Volumul comerțului cu amănuntul a scăzut cu aproape 10%. Inflația a fost de 15,9%.

Veniturile reale ale populației au scăzut cu 0,8% în prima jumătate a anului 2022 față de prima jumătate a anului 2021.

„Ministerul rus al Dezvoltării Economice”, notează Gis Report, „prevede că în 2022 și 2023 economia țării se va contracta cu 4,2% și, respectiv, 2,7%, și abia în 2024 se va relua creșterea (cu 3,7%)”, estimări mai optimiste decât cele ale Băncii Centrale a Rusiei, condusă de Elvira Nabiullina.

Mobilizare sau economie de război?

Reconversia industrială este deja o realitate
Scenariul pentru țara condusă de Vladimir Putin este complicat și mai mult de faptul că, din mai multe părți, numeroși ofițeri, foști ofițeri sau analiști militari, dar și propagandiști ai Kremlinului fac presiuni asupra sa pentru a ordona mobilizarea generală a trupelor și a oficializa acea declarație de război împotriva Ucrainei care astăzi nu există decât în fapt, datorită retoricii de acum învechite a operațiunii militare speciale.

O astfel de perspectivă trebuie privită ca fiind îndepărtată și problematică pentru întreaga arhitectură de consens a lui Putin, care se teme în primul rând că retorica anti-război se va răspândi în marile orașe, Moscova și Sankt Petersburg în primul rând, ai căror cetățeni au fost în mare parte scutiți, până acum, de implicarea în complexa campanie din estul Ucrainei.

Rusia ar putea mai degrabă să caute o soluție alternativă, cum ar fi o mobilizare tot mai mare a aparatului industrial în scopuri de război, care să fie combinată cu un refuz de a mobiliza în general populația națională.
În multe sectoare, reconversia industrială este deja o realitate.

Lupte pentru putere ți contestare pe plan intern

Inegalitățile socio-economice grave ale țării și natura agresivă a sancțiunilor occidentale au determinat mulți analiști să creadă că agresiunea SUA și UE împotriva economiei sale ar duce la prăbușirea Rusiei.
Eșecurile militare ale Rusiei în războiul cu Ucraina stârnesc o nouă opoziție față de președintele Vladimir Putin, potrivit a doi politicieni locali care iau atitudine împotriva acestuia.

#invazie #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacia continuă să piardă teren pe piața europeană. Înmatriculările mărcii în 34 de țări europene au scăzut în august cu 10,7% față de aceeași lună a anului trecut, până la 36.488 de autoturisme, pe fondul concurenței tot mai puternice din partea mărcilor chinezești și al creșterii cererii pentru automobile electrice și plug-in hybrid.

Toate modelele Dacia, cu excepția Bigster, au pierdut teren atât în august, cât și de la începutul anului, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Presiunea vine într-un moment în care piața auto europeană se electrifică rapid: în august, înmatriculările de automobile complet electrice au crescut puternic pe principalele piețe europene, în timp ce producătorii chinezi își extind accelerat cota de piață.

Franța a rămas cea mai mare piață pentru Dacia, cu 7.154 de mașini înmatriculate în august, însă volumul a fost cu 13,4% mai mic decât anul trecut. Germania a raportat 5.164 de unități, un nivel apropiat de cel din august 2025, în timp ce Turcia a urcat surprinzător pe locul al treilea, cu 3.953 de automobile și o creștere de 14,4%. Italia a coborât cu 13,8%, la 3.885 de unități, iar Spania cu 3,5%, la 3.617 mașini.

Ascensiunea Turciei a împins România în afara primelor cinci piețe ale mărcii. Înmatriculările Dacia pe piața românească s-au prăbușit în august cu peste 48%, într-o lună în care întreaga piață auto locală a înregistrat un declin sever.

Imaginea nu este mai bună nici la nivelul primelor opt luni din 2026. Dacia a înmatriculat în Europa 360.033 de vehicule, cu 8,6% mai puține decât în perioada similară din 2025. În termeni absoluți, marca a pierdut peste 36.000 de unități într-un singur an.

Franța conduce și clasamentul cumulat, cu 86.006 automobile Dacia, în scădere cu 10,4%. Urmează Italia, cu 62.649 de unități și un minus de 8,5%, Germania, cu 46.012 unități și o scădere de 3,9%, și Spania, cu 40.510 mașini, în recul cu 6,4%. Turcia a urcat pe locul cinci, cu 25.609 autoturisme, în creștere cu 16,9%.

România a coborât la 17.114 automobile Dacia înmatriculate în primele opt luni, cu 36,3% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția contrastează puternic cu avansul mărcilor chinezești, care și-au accelerat prezența în Europa și au ajuns în iulie la o cotă record de 11,1% din piață.

În pofida reculului general, Sandero rămâne unul dintre cele mai puternice modele ale mărcii în Europa, chiar dacă și acesta a înregistrat în august o scădere de aproximativ 15% pe piețele pentru care existau date centralizate la jumătatea lunii septembrie.

#Europa #Dacia #Moldova