Video spectaculos a șoselei de centură a orașului Comrat

Lucrările de construcție a drumului de ocolire a orașului Comrat, o șosea nouă ce include șase poduri, vor fi finalizate în scurt timp. Aceasta înseamnă că transportul de mărfuri nu va mai traversa municipiul Comrat, iar vehiculele vor putea merge cu o viteză mai mare în drum spre sudul țării.

În luna august, pe cei 18,3 kilometri de drum, care constituie șoseaua de centură a orașului Comrat, au avut loc ultimele lucrări de aplicare a marcajului rutier.

„Este faza finală. Au fost instalate parapete metalice, va fi conectat iluminatul stradal în intersecții”, a explicat consultantul la Administrația de Stat a Drumurilor, Victor Ungureanu, venit să inspecteze șantierul.

Construcția a început în anul 2019 și are o valoare de 29,4 milioane de euro, bani împrumutați de Guvern de la Banca Europeană de Investiții. Lucrările sunt executate de Compania turcă Onur Construction.

Drumul are cinci sensuri giratorii, cinci poduri și un pasaj peste calea ferată. „Construim drumuri după standarde europene, deci sunt cele mai înalte standarde de calitate. Garanția pe care o oferim este de doi ani, dar ne așteptăm ca, cel puțin 10 ani, aici să nu fie nevoie de lucrări de reparație sau mentenanță”, spune Bulent Tatar, manager de proiect la Compania Onur Construction.

#centura #Comrat #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.