Bitcoin scade din nou: Criptomoneda a ajuns sub pragul de 19.000 de dolari şi majoritatea monedelor digitale suferă

19 Sept. 2022, 17:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Sept. 2022, 17:04 // Actual //  bani.md

Criptomonedele au coborât luni la noi minime din cauza îngrijorărilor legate de reglementare şi a faptului că investitorii la nivel global s-au arătat reţinuţi faţă de activele riscante, în contextul în care în întreaga lume se prefigurează creşteri ale ratelor dobânzilor, scrie Reuters.

Bitcoin, cea mai mare criptomonedă în funcţie de valoarea de piaţă, a scăzut cu aproximativ 5% până la un minim al ultimelor trei luni de 18.387 dolari.

Ether, a doua cea mai mare criptomonedă, a scăzut cu 3% la un minim al ultimelor două luni de 1.285 de dolari şi a scăzut cu peste 10% în ultimele 24 de ore. Alte active mai mici au fost mai adânc în roşu.

Blockchain-ul Ethereum, care stă la baza tokenului ether, a avut o actualizare majoră în weekend, numită Merge, care schimbă modul în care sunt procesate tranzacţiile şi reduce consumul de energie.

Valoarea tokenului a scăzut pe fondul unor speculaţii induse de remarcile făcute săptămâna trecută de preşedintele Comisiei pentru valori mobiliare şi burse din SUA, Gary Gensler, care sugerează că noua structură ar putea atrage reglementări suplimentare.

„Este vorba de speculaţii cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla sau nu”, a declarat Matthew Dibb, COO al platformei de criptomonede din Singapore Stack Funds, cu privire la perspectivele de reglementare. „Dacă ne uităm la peisajul de acum, atât din punct de vedere fundamental, cât şi tehnic, nu arată grozav. Nu există niciun catalizator de creştere imediată care să susţină aceste pieţe şi să aducă bani noi şi lichidităţi.”

 

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.