Preţurile petrolului au scăzut, înainte de majorarea dobânzilor de către Rezerva Federală

Preţurile petrolului au scăzut marţi, alături de alte active riscante, înainte de majorarea dobânzilor de către Rezerva Federală, aşteptată miercuri, investitorii anticipând că banca centrală americană va continua să scumpească finanţarea la şedinţele viitoare de politică monetară, pentru a tempera inflaţia, transmite Reuters.

Aceste aşteptări au un efect negativ asupra acţiunile, care adesea se mişcă în tandem cu preţurile petrolului.

Alte bănci centrale, inclusiv Banca Angliei, vor avea şedinţe de politică monetară în această săptămână.

Dobânzile mai mari susţin dolarul, care a rămas marţi aproape de cel mai ridicat nivel al ultimelor două decenii faţă de monede similare, făcând petrolul mai scump pentru deţinătorii altor valute.

„Piaţa petrolului este prinsă între preocupările legat o scădere economică şi speranţele de creştere. Îngrijorările sunt determinate de înăsprirea agresivă a politicii monetare in SUA şi Europa, care creşte probabilitatea unei recesiuni şi ar putea afecta perspectivele cererii de petrol”, a declarat Giovanni Staunovo, analist la UBS.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent, cu livrare în noiembrie, au scăzut cu 1,77 dolari, sau cu 1,9%, la 90,23 dolari pe baril.

Preţul ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate pentru livrare în octombrie a fost de 83,95 dolari, în scădere cu 1,78 doalari. Contractul din octombrie va expira marţi, iar cel mai activ contract din noiembrie a scăzut cu 1,95 dolari , sau 2,3%, la 83,41 dolari.

Atât petrolul Brent, cât şi WTI se îndreaptă spre cele mai grave scăderi trimestriale în termeni procentuali de la începutul pandemiei de Covid-19.

Preţul petrolului Brent a atins aproximativ 139 de dolari pe baril în martie, cel mai ridicat nivel din 2008.

#cotații #BRENT #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că deciziile de politică fiscală nu trebuie luate sub impuls emoțional și nici ca reacție la nemulțumiri față de modul în care funcționează piața bancară. Declarațiile au fost făcute în contextul inițiativei înaintate de deputați din fracțiunea PSRM, care propun taxarea profiturilor băncilor.

Potrivit lui Gavriliță, nivelul mai ridicat al costurilor de finanțare din anul trecut are explicații obiective, legate de contextul economic regional. „A fost un șoc pe care l-am resimțit mai mult anul trecut, pe fundalul inflației ridicate, al majorării tarifelor la energie și al războiului din Ucraina, cu impact direct asupra Republicii Moldova. Urmează să lucrăm la o normalizare și la reducerea costului de finanțare”, a declarat ministrul.

Acesta a subliniat că inițiativa de taxare poate fi discutată, dar nu ar promova o asemenea politică din dorința de a „pedepsi” sectorul bancar. „Politicile trebuie să fie bazate pe evidență, analiză și impact maxim, nu pe supărări sau decizii pripite”, a precizat Gavriliță.

La rândul său, Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a anunțat că subiectul va fi analizat serios în cadrul următoarei politici bugetar-fiscale. El a amintit că autoritățile iau în calcul și măsuri fiscale cu cotă zero la impozitul pe venit.

Totodată, Marian a avertizat că Republica Moldova este o economie mică, aflată în proximitatea unei zone de instabilitate, iar sectorul bancar are un rol important în relația cu partenerii externi. „Putem să urâm băncile, dar ele sunt cele care merg în Europa și explică care este situația în Moldova. Chiar dacă impunem aceste impozite, ele nu vor acoperi nici pe departe măsurile super-populiste ale opoziției și nu vor ajuta deloc”, a declarat Marian.

Inițiativa de taxare a profiturilor bancare a fost lansată anterior de deputați ai fracțiunii PSRM.