Criza energiei! Ministerul Infrastructurii ridică din umeri. Nu are de unde acoperi deficitul de curent

Ministerul Infrastructurii, într-o postare pe Facebook, recomandă reducerea consumului de energie electrică în orele de vârf, după ce Ucraina a sistat livrările din cauza infrastructurii energetice afectate de bombardamente.

„Mai devreme, la 1 octombrie 2022 livrările de gaze naturale către Moldova au fost reduse cu circa 35%. Livrările zilnice sunt la nivel de 5,7 mil. m³/zi. Acest volum nu acoperă întregul necesar de gaze naturale al țării noastre. Centralele electrice nu au suficient combustibil gazos pentru a produce 100% din necesarul de consum. CTE Moldovenească / МГРЭС, de la care achiziționăm cea mai mare parte de energie electrică, poate acoperi doar 70% din consumul nostru. Volumul zilnic de gaze naturale livrat către МГРЭС poate asigura funcționarea a maxim 3 blocuri energetice. În orele de vârf, МГРЭС poate genera maxim 600 MW pentru ambele maluri ale Nistrului”, se arată în mesajul ministerului.

La momentul actual, centralele electrice cu termoficare / CET-urile generează o capacitate de maxim 50 MW. În orele de vârf, capacitățile existente în surse regenerabile de energie produc cea mai mică cantitate de energie electrică. Energia solară fotovoltaică nu este accesibilă noaptea.

Capacitatea transfrontalieră alocată permisă pentru schimburi comerciale dintre Moldova și ENTSO-E la moment constituie 100 MW.

„Astfel, în orele de vârf, consumul de energie electrică depășește capacitățile de generare disponibile. Deficitul de energie electrică în anumite intervale de timp variază între 50 MW și 100 MW. Cu alte cuvinte, atunci când consumul nostru depășește 750 MW nu avem surse de acoperire a consumului”, a se mai spune în mesajul ministerului.

Drept recomandare pentru a face față deficitului de energie electrică, Ministerul Infrastructurii susține că drept soluție este transferăm consumul de vârf pentru orele de noapte, când capacitățile de generare acoperă sarcina electrică de consum. Spre exemplu, să programăm utilizarea anumitor aparate electrocasnice în orele de noapte după 23:00 – mașina de spălat rufe, mașina de spălat vase, uscătorul de rufe, aparatul de aer condiționat, încălzitorul electric, boilerul electric, încărcătorul telefonului mobil și a notebook-ului.

#recomandare #minister #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.