Avertisment teribil de la FMI: Ce e mai rău urmează să vină. Norii de furtună sunt mai negrii decât au fost de decenii

Fondul Monetar Internaţional a avertizat cu privire la o înrăutăţire a perspectivelor pentru economia mondială, subliniind că eforturile de a gestiona cea mai ridicată inflaţie din ultimele decenii se pot adăuga la daunele generate de războiul din Ucraina şi de încetinirea economică a Chinei, scrie Bloomberg.

FMI şi-a redus prognoza pentru creşterea globală anul viitor la 2,7%, de la 2,9% în iulie şi 3,8% în ianuarie, adăugând că există o probabilitate de 25% ca avântul economic să încetinească la mai puţin de 2%.

Riscul de calculare greşită a politicilor a crescut brusc, deoarece creşterea rămâne fragilă şi pieţele dau semne de stres, a declarat marţi FMI în World Economic Outlook. Aproximativ o treime din economia globală riscă să se contracte anul viitor, în timp ce SUA, Uniunea Europeană şi China continuă să se blocheze.

Impactul înăspririi politicii monetare a Rezervei Federale va fi resimţit la nivel global, puterea dolarului faţă de valutele de pe pieţele emergente şi în curs de dezvoltare inăsprind inflaţia şi presiunile datoriei.

Excluzând încetinirea fără precedent din 2020 din cauza pandemiei de coronavirus, performanţa de anul viitor ar fi cea mai slabă din 2009, ca urmare a crizei financiare globale.

„Ce e mai rău abia acum urmează să vină, iar pentru mulţi oameni, 2023 se va simţi ca o recesiune”, a scris economistul şef al creditorului, Pierre-Olivier Gourinchas, într-o prefaţă la raport. „Pe măsură ce norii de furtună se adună, factorii de decizie politică trebuie să păstreze o mână fermă.”

Avertismentul vine în momentul în care şefii de finanţe şi bănci centrale se adună la Washington pentru reuniunile anuale ale creditorilor. În cadrul deschiderii de luni, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat că preţurile mai mari ale împrumuturilor în SUA, cea mai mare economie a lumii, „încep să provoace daune”, în timp ce preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, a semnalat „pericolul real” al unei recesiuni globale.

Cu siguranţă, FMI vede un risc mai mare ca băncile centrale să nu poată gestiona corect situaţia, pe fondul presiunilor persistente ale preţurilor, o greşeală care le-ar costa credibilitatea şi nu ar face decât să crească eventualul cost de a aduce preţurile sub control.

Inflaţia va atinge vârful în cursul acestui an, prognozează FMI, cu o rată anuală de 8,8% şi va rămâne ridicată mai mult decât se aştepta anterior, încetinind doar la 6,5% anul viitor şi la 4,1% până în 2024.

#prognoze #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.