Comerțul ilicit de țigări din Ucraina, UE și Moldova. Ce urmează?

25 Oct. 2022, 10:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Oct. 2022, 10:57 // Actual //  bani.md

Serviciul de Stat de Statistică al Ucrainei a prezentat informații potrivit cărora, costul unui pachet de țigări în segmentul mediu al pieței a fost de aproape 68 de grivne (1,9 euro) în septembrie 2022. Între timp, pe piața neagră pot fi ușor găsite țigări contrafăcute cu 30-40 de grivne (1 euro), iar pe internet sunt disponibile chiar și oferte mai ieftine. Această diferențiere a prețurilor este îngrijorătoare, în special pentru țările din vecinătatea Ucrainei, care monitorizează îndeaproape situația. Având în vedere prețurile mai mici ale produselor de pe piața neagră, există riscul de contrabandă din Ucraina spre țările vecine și pierderi care rezultă pentru bugetul de stat, notează Infotag.

Anul trecut, comerțul ilicit cu produse din tutun a atins în Ucraina un nivel record de 20,4%. Expertul fiscal al Institutului Growford, Tatiana Coșiuc, a analizat pentru Interfax riscurile de contrabandă în țările care au frontiere comune cu Ucraina. Cu atât mai mult cu cât studiul KPMG a înregistrat în UE o creștere a volumelor de consum a mărcii ilegale de țigări ucrainene „Compliment” de la 0,5 miliarde la 0,6 miliarde de bucăți în 2020-2021.

Dacă analizăm primele cinci țări din UE cu cele mai mici accize incluse în prețul unui pachet de țigări, în medie 2 euro în 2022, vom vedea printre ele Ungaria, Slovacia, România, Polonia și Bulgaria. Toate țările menționate au venituri mai mici pe cap de locuitor decât majoritatea celorlalte țări din UE (cu excepția Bulgariei) și au frontiere comune cu Ucraina. În același timp, cea mai mare rată a consumului ilicit de țigări dintre aceste cinci țări a fost înregistrată în acest an în România, fiind de 6%.

„Astfel, înainte de războiul din Ucraina, toate aceste țări au pus în aplicare o strategie eficientă de creștere moderată a accizei, pentru a colecta această taxă pentru propriul buget, dar nu la o rată ridicată. Vom vedea ce se va întâmpla în continuare. Multe vor depinde de transformarea pieței ilegale de tutun din Ucraina”, scrie Tatiana Coșiuc.

Experta a analizat, de asemenea, eventualele scenarii pentru Republica Moldova. Potrivit specialistei, în prezent, prețul țigărilor de tip mediu este aici de 1,8 euro, ceea ce este comparabil cu prețul țigărilor vândute în mod legal în Ucraina. Pentru anul viitor, în Moldova este planificată o creștere a accizei de 15%, ceea ce este destul de echilibrat pentru ținerea sub control a contrabandei din Ucraina.

„Dar dacă acciza la țigări ar crește într-un ritm mai mare în Moldova, acest lucru ar majora substanțial probabilitatea livrărilor ilegale de țigări din Ucraina sau din alte țări. Cel puțin în România, stat învecinat cu Republica Moldova, a fost înregistrat deja consumul a peste 1,5 miliarde de țigări ilicite în 2021, etichetate ca fiind „duty free” sau fără a avea indicată țara de origine pe pachet. Menționez că, în Moldova, în 2021, nivelul de comerț ilicit cu produse din tutun a fost de 4,1%”, a subliniat specialista Growford.

Situația este mai puțin pozitivă pe piața UE, unde volumul țigărilor contrafăcute s-a mărit anul trecut. Potrivit unui studiu realizat în 2021 de KPMG, în UE, piața țigărilor ilicite a crescut de la 33,4 miliarde la 35,5 miliarde, ceea ce a dus la majorarea ponderii țigărilor de contrabandă în consumul total de la 7,3% la 8,1%. De asemenea, rata țigărilor contrafăcute în structura pieței ilicite a tutunului s-a dublat, ajungând la un nivel record de 34,6%.

Țările UE reacționează în mod constant la riscurile legate de creșterea consumului de țigări ilicite. Unele state fac acest lucru în mod eficient, iar altele nu prea.

Experta Growford a dat exemplul Franței, „lider” în UE în ceea ce privește comerțul ilegal cu țigări, care înregistrează o rată de 29%. Deși este greu de crezut, aproape o treime dintre fumătorii francezi au trecut la țigări de contrabandă. După cum se pare, chiar și consumatorii francezi nu sunt adesea dispuși să cumpere unele dintre cele mai scumpe țigări legale din Europa, dacă există posibilitatea de a economisi bani.

În timp ce, în 2021, prețul mediu al unui pachet de țigări în Franța era de 9,7 euro, în Olanda vecină era de 7,6 euro, în Luxemburg – 4,76 euro și în Spania – 4,53 euro. Este de la sine înțeles că această diferențiere a alimentat contrabanda cu țigări în Franța.

Creșterea prețului acestor produse ca urmare a majorării accizei cu 12,5% în 2020 și cu încă 7% în 2021 a fost critică. A venit momentul în care, în Franța, valoarea accizei din prețul unui pachet de țigări a devenit cea mai mare din Europa continentală, ajungând la 6,88 euro în 2022. Cel mai ridicat nivel (8,85 euro) este stabilit în Irlanda, o țară insulară care are o graniță terestră doar cu Regatul Unit (stat ce are, de asemenea, accize ridicate la țigări), fapt ce reprezintă o barieră în calea fluxului de țigări ilicite. Asta deși nu este un „zid alb”, deoarece, în Irlanda, cota pieței țigărilor ilegale este de 17%.

Acciza ridicată a crescut atât de mult profitabilitatea afacerilor cu produse contrafăcute, încât acestea au găsit „verigi slabe” în sistemul de aplicare a legii din țară. În 2021, 8 miliarde de țigări contrafăcute au fost consumate în Franța, ceea ce reprezintă 64,7% (!) din totalul țigărilor contrafăcute din UE. În plus, țigările contrafăcute din Franța au început să pătrundă pe piețele din Germania, Olanda și Elveția. După cum putem vedea, greșelile în politica privind accizele sunt foarte costisitoare. Motiv pentru care este mai bine să înveți din greșelile altora decât din propriile greșeli!

25 Sept. 2026, 15:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Sept. 2026, 15:52 // Actual //  Ursu Victor

România a transformat donarea de sânge într-un instrument inedit de finanțare a datoriei publice. Donatorii pot cumpăra titluri de stat cu dobânzi preferențiale, iar programul a atras deja miliarde de lei de la investitorii individuali, relatează Bloomberg.

Publicația prezintă cazul lui Ionuț Nedelea, un manager de proiect în vârstă de 46 de ani, care donează sânge de câteva ori pe an. După donare, acesta folosește certificatul primit pentru a putea cumpăra titlurile de stat destinate donatorilor.

Dobânda oferită poate depăși 7% și este cu aproximativ un punct procentual mai mare decât cea disponibilă în mod obișnuit investitorilor de retail.

Programul urmărește două obiective: să stimuleze donarea de sânge și, în același timp, să atragă bani de la populație pentru finanțarea statului. Potrivit Bloomberg, aproximativ 2,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 604 milioane de dolari, au fost atrași de la începutul anului 2025 prin această facilitate, cu participarea a zeci de mii de investitori.

Titlurile de stat destinate populației au devenit o sursă importantă de finanțare pentru București. Bloomberg estimează că programele pentru investitorii individuali, inclusiv facilitatea acordată donatorilor de sânge, acoperă aproape o cincime din necesarul total de împrumut al statului.

Un avantaj pentru guvern este comportamentul investitorilor de retail, care tind să păstreze titlurile până la maturitate. În schimb, unele fonduri și instituții financiare străine își pot retrage mai rapid capitalul în perioade de volatilitate.

Fenomenul nu este specific doar României. Italia, Japonia și Brazilia dezvoltă, de asemenea, programe prin care populația este încurajată să investească direct în obligațiuni guvernamentale.

La nivelul statelor monitorizate de OCDE, gospodăriile dețineau aproximativ 11% din datoria guvernamentală în 2024, de peste două ori mai mult decât în 2021.

Programul românesc destinat donatorilor de sânge a fost lansat în 2023. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, susține că dobânda suplimentară este justificată de beneficiul social.

„Scopul nostru nu este să îmbogățim niște oameni, ci să sprijinim donarea de sânge”, a declarat Nanu pentru Bloomberg.

Strategia nu este însă lipsită de critici. Dobânzile preferențiale și facilitățile fiscale pot face investitorii de retail o sursă mai scumpă de finanțare pentru stat. Totodată, transferul economiilor din depozitele bancare către obligațiuni guvernamentale poate pune presiune asupra sistemului bancar.

Pentru investitori, însă, diferența de dobândă rămâne atractivă. Laviniu Beze, reprezentant al unei asociații a investitorilor de retail, spune că donează sânge de patru ori pe an, iar titlurile de stat au ajuns să reprezinte 40% din portofoliul său.

„Am tradingul în sânge”, a glumit acesta, explicând că un punct procentual suplimentar la dobândă este greu de ignorat pentru un investitor.

Republica Moldova are un deficit bugetar 23 de miliarde de lei planificat pentru anul 2026, cu 2 miliarde mai mult față de deficitul estimat anterior.