În pofida susţinerii de stat substanţiale de care au beneficiat în pandemie, companiile europene îşi văd redresarea ameninţată din cauza costului în creştere al energiei şi rambursării datoriilor, dublat de presiunile inflaţioniste generale, notează Euractiv.
În pofida susţinerii de stat substanţiale de care au beneficiat în pandemie, companiile europene îşi văd redresarea ameninţată din cauza costului în creştere al energiei şi rambursării datoriilor, dublat de presiunile inflaţioniste generale, notează Euractiv.
Falimentele, în special din rândul companiilor mici şi mijlocii, au crescut constant în acest an, iar creşterea este aşteptată să continue şi în 2023 la nivelul întregii Uniuni Europene „din cauza perspectivelor economice mai slabe cu inflaţie şi preţuri la energie ridicate, înăsprire a politicii monetare şi expirarea susţinerii guvernamentale“, avertizează Atradius Collections, o companie de colectare de datorii.
În Franţa, numărul falimentelor de companii a crescut cu 69% în ultimul an, o premieră pe 25 de ani. Riscul de faliment a fost de asemenea mai mare în Italia, urcând de la 11,4% la 16,1%, aproape 100.000 de companii riscând să se prăbuşească.
Companiile italiene cu risc de default au 831.000 de angajaţi, în creştere cu aproape 129.000 comparativ cu 2021. Aproximativ 2,1 milioane de oameni lucrează în companii considerate vulnerabile, peste 3 milioane de oameni fiind angajaţi în companii „fragile“.
Germania, care a asistat la o scădere a numărului de falimente corporate cu aproape 20%, se pregăteşte pentru o creştere semnificativă în contextul crizei energetice.
Deja, companii cu o vechime de peste 100 de ani îşi anunţă falimentul, potrivit Business Insider.
Cea mai veche companie germană declarată insolventă are o vechime de 170 de ani. Este vorba despre producătorul de săpun Kappus. Restul, de peste 100 de ani, aparţin unor industrii variate: alimente, construcţii şi auto. Printre acestea, producătorul de dulciuri Bodet, Borgers, furnizor pentru industria auto şi compania de construcţii Wolff Hoch-und Ingenieurbau, cu o vechime de 125 de ani. Toate invocă creşterea costurilor operaţionale. Între timp, pentru a face faţă crizei energiei, un sfert din companiile germane anunţă planuri de reducere a numărului locurilor de muncă, scrie The Local.
În Polonia, 104.300 de cereri de închideri de companii au fost depuse până acum în acest an, cu 25,8% mai multe decât anul trecut. Cererile de suspendare temporară a activităţii au urcat de asemenea cu 39,4% în ultimele luni, notează Euractiv.
Este interesant de remarcat că rate ridicate de insolvenţă sunt înregistrate pe pieţe unde susţinerea fiscală a fost retrasă. Austria, Belgia, Franţa şi UK sunt în capul listei.
Analiştii ţin de asemenea să sublinieze că numerele sunt crescute artificial de companii zombi.
Până acum, finanţarea guvernamentală a protejat companiile de cele mai puternice efecte ale crizei energiei.
