Rusia amenință că va doborî sateliți comerciali americani pentru că ajută Ucraina

Rusia a declarat că va considera sateliții comerciali americani drept „ținte legitime” pentru Forțele Armate ale Federației Ruse, dacă aceștia sunt folosiți pentru a ajuta Ucraina, a declarat Konstantin Voronţov, directorul adjunct al Departamentului pentru Neproliferare și Control al Armelor din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, la o reuniune a Primului Comitet al Adunării Generale a ONU.

„Am dori în special să subliniem o tendință extrem de periculoasă, care a fost dezvăluită în mod clar în cursul evenimentelor din Ucraina. Este vorba despre implicarea SUA și a aliaților săi în componentele infrastructurii civile din spațiu, în special comerciale, în conflicte armate. Infrastructura cvasi-civilă s-ar putea dovedi a fi o țintă legitimă pentru o lovitură de răzbunare”, a declarat oficialul agenției de stat ruse TASS.

Potrivit reprezentantului Ministerului rus de Externe, Occidentul „pune sustenabilitatea activităților spațiale pașnice la un risc nejustificat”.

De la începutul războiului din Ucraina, omul de afaceri american Elon Musk a donat Ucrainei terminale pentru serviciul său de conexiune prin satelit Starlink, comunicaţiile prin internet din această ţară fiind întrerupte de bombardamente.

Antreprenorul a atenţionat că această operaţiune a costat SpaceX până acum 80 de milioane de dolari, sumă care ar urma să ajungă la peste 120 de milioane de dolari până la sfârşitul acestui an şi la 400 de milioane în următoarele 12 luni.

„La naiba. Chiar dacă Starlink pierde în continuare bani şi alte companii primesc miliarde de dolari de la contribuabili, vom continua să finanţăm guvernul ucrainean pe gratis”, a scris pe Twitter cel mai bogat om din lume după ce solicitase Departamentului Apărării al Statelor Unite să-şi asume costurile presupuse de utilizarea sateliţilor săi Starlink pentru facilitarea comunicaţiilor din Ucraina.

Sistemul Starlink de internet prin satelit al lui Elon Musk ajută forţele ucrainene să câştige războiul cu drone, ţintind tancurile ruseşti şi identificând poziţia inamicului. De asemenea, menţine armata conectată în ciuda penelor de curent care există pe teritoriul ţării.

Pe 9 august, Rusia a lansat satelitul Khayyam de la Cosmodromul Baikonur în numele Iranului. Serviciile speciale americane cred că rușii îl pot folosi în scopuri militare împotriva Ucrainei pentru o anumită perioadă de timp.

#Satelit #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.